Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Planul de reformă a administrației publice al premierului României generează tensiuni în coaliția de guvernare

Redacția•20 noiembrie 2025
Planul de reformă a administrației publice al premierului României generează tensiuni în coaliția de guvernare

Pe scurt

Planul premierului român Ilie Bolojan de a reduce cu 10% bugetul total destinat personalului tuturor ministerelor și unităților contractuale similare, nu doar administrației centrale, a stârnit tensiuni considerabile în coaliția guvernamentală, în special din partea Partidului Social Democrat (PSD) și a sindicatelor din sectorul public. Această măsură ar veni ca o completare a unui alt pachet legislativ aprobat în iulie, care a înghețat salariile și pensiile publice la nivelul din noiembrie 2024 până la sfârșitul anului 2026, ceea ce, în contextul unei inflații ridicate, echivalează cu o scădere reală de aproximativ 10% a veniturilor angajaților bugetari până în 2025. Dacă această reducere suplimentară de 10% va fi aplicată, există riscul unor tensiuni sociale majore și chiar dezmembrări în coaliție, PSD amenințând cu părăsirea guvernului dacă salariile vor fi diminuate. Premierul Bolojan a subliniat că reducerea cheltuielilor de personal poate fi realizată prin măsuri diverse, cum ar fi stoparea angajărilor și tăierea sporurilor, nu neapărat prin diminuarea salariilor, iar proiectul de lege pentru reforma administrației publice este așteptat să fie adoptat rapid în Parlament. În ciuda revendicărilor premierului care susține că reducerea bugetară ar contribui cu circa 0,5% din PIB la deficitul țintă de 6-6,5% pentru anul următor, experții, inclusiv Comisia Europeană, FMI și Consiliul Fiscal, consideră că actualele măsuri sunt suficiente pentru consolidarea financiară preconizată în 2026, fără necesitatea unei tăieri directe suplimentare a salariilor. Astfel, planul de reformă administrativă propus riscă să amplifice nemulțumirile în sectorul public și să afecteze stabilitatea coaliției, într-un context economic tensionat și cu impact major asupra veniturilor angajaților din sistemul bugetar.

Planul de reformă a administrației publice al premierului României generează tensiuni în coaliția de guvernare

Planul de reformă a administrației publice al premierului Ilie Bolojan generează tensiuni în coaliția de guvernare

Declarațiile premierului Ilie Bolojan privind reducerea cu 10% a bugetului total destinat personalului din toate ministerele și unitățile similare de contractare — nu doar din administrația centrală a acestora — au provocat, pe 19 noiembrie, o reacție fermă din partea Partidului Social Democrat (PSD) și a sindicatelor din sectorul public. Până în prezent, nu a fost făcut public niciun document oficial în această privință.

Reducerea salariilor, o măsură controversată

Propunerea de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal s-ar adăuga unui altă măsură ce afectează veniturile angajaților din sectorul bugetar: înghețarea salariilor și a pensiilor publice la nivelul din noiembrie 2024 până la sfârșitul anului 2026. Această măsură, adoptată prin primul pachet de reforme bugetare din luna iulie, se traduce, în realitate, printr-o scădere efectivă a veniturilor de aproximativ 10% până în 2025, din cauza inflației care se menține la valori aproape de două cifre la finalul anului. Chiar dacă se estimează o inflație mai scăzută în 2026, impactul asupra puterii de cumpărare a angajaților rămâne semnificativ.

O nouă reducere de 10% la bugetul de personal ar putea genera tensiuni sociale grave și ar putea duce la destrămarea coaliției de guvernare. Totuși, alte variante de reducere a personalului sunt considerate posibile.

Necesitatea măsurii rămâne neclară

Nu este clară necesitatea exactă a acestei reduceri anunțate vag de premierul Bolojan, a cărei aplicare ar aduce o economie de circa 0,5% din PIB, pentru atingerea țintei de deficit bugetar de 6–6,5% din PIB în anul următor. Agențiile de rating, Comisia Europeană, FMI și Consiliul Fiscal au susținut că măsurile din primul pachet de reforme sunt suficiente pentru o consolidare fiscală lină până în 2026, deși sunt recunoscute necesitatea unor acțiuni suplimentare pentru progrese pe termen lung.

Detalii privind pachetul de reformă

Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu acordat ProTV, preluat de News.ro, că „în cadrul pachetului de reformă a administrației publice se include o recomandare ca toate ministerele să ia în considerare, pentru anul viitor, o reducere a cheltuielilor, comparativ cu acest an, de până la 10% din fondul de salarii. Aceasta înseamnă că unele instituții pot face reduceri de personal, altele pot tăia prime sau alte cheltuieli, astfel încât cheltuielile salariale să rămână la un nivel rezonabil.”

Premierul a precizat că nu vor exista excepții, dar că reducerea cu 10% a bugetului de personal se poate realiza prin mai multe metode — fără angajări noi, fără bonusuri și prin reorganizarea activității, care s-ar traduce, de fapt, printr-un număr mai mic de angajați.

Inițial, se estima că această reducere se va aplica doar personalului din aparatul central al ministerelor și unităților similare, însă potrivit ultimelor informații oferite de președintele UDMR, Kelemen Hunor, care gestionează Ministerul Dezvoltării prin ministrul Cseke Attila, măsura vizează toate cheltuielile de personal din sectorul bugetar central, cu excepția administrației locale, care face obiectul unei legi distincte ce prevede o reducere similară de 10%. Singura excepție este Ministerul Educației la nivel local, unde a fost deja aplicată o reducere de 6% în cadrul primului pachet de reforme, iar acum o diminuare suplimentară de 4% va fi suficientă, explică Kelemen Hunor.

PSD respinge ferm orice reducere salarială

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis public un mesaj foarte clar: „Atâta timp cât PSD este la guvernare, salariile vor crește, nu vor scădea. Nu vom face parte dintr-un guvern care scade salariile. Dacă cineva intenționează să facă asta, PSD va părăsi guvernul și nu vom susține o astfel de măsură.”

Grindeanu a subliniat că statul ar putea economisi circa 10 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro) prin alte metode și nu este nevoie să fie tăiate salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor.

Concluzii

Planul premierului Bolojan de a reduce cu 10% bugetul destinat cheltuielilor cu personalul în sectorul public a stârnit deja controverse puternice în coaliție și în rândul sindicatelor. Înainte de a se produce un consens, trebuie clarificată atât necesitatea, cât și modalitățile de aplicare ale acestei măsuri, ținând cont de impactul social și politic pe care îl poate avea.

Rămâne de văzut dacă aceste propuneri vor găsi sprijin în Parlament și cum vor evolua negocierile în cadrul coaliției în perioada următoare.

Foto: Gov.ro
Redactor: Iulian Popescu
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.