Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Planificarea bugetului României pentru 2026 ar putea fi întârziată până în ianuarie

Redacția•18 noiembrie 2025
Planificarea bugetului României pentru 2026 ar putea fi întârziată până în ianuarie

Pe scurt

Premierul României, Ilie Bolojan, a anunțat într-o conferință de presă pe 17 noiembrie că proiectul bugetului pentru anul 2026 este posibil să nu fie aprobat în decembrie, ci abia în ianuarie, după ce vor fi adoptate toate măsurile bugetare necesare pentru o construcție financiară predictibilă în 2026. Aceste declarații au fost făcute în contextul Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România, iar Parlamentul urmează să modifice pe 18 noiembrie legea privind măsurile fiscale, parte a celui de-al doilea pachet bugetar, pentru a răspunde obiecțiilor Curții Constituționale, astfel încât administrațiile locale să poată crește taxele pe proprietate și să-și eficientizeze încasările. Bolojan a subliniat că România se încheie anul curent cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, iar ținta pentru anul viitor este de a reduce acest deficit cât mai aproape de 6%, estimând un interval de 6-6,5%. Un obstacol major în reducerea deficitului este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică, care se ridică la 11 miliarde de euro în 2023 și este prevăzut să ajungă la 12 miliarde de euro (echivalentul a 3% din PIB) în 2026. Totuși, disciplina fiscală riguroasă este considerată esențială pentru scăderea costurilor de împrumut și, astfel, pentru crearea unui spațiu fiscal mai larg. Astfel, planificarea bugetară a României pentru 2026 se confruntă cu provocări semnificative, dar rămâne un obiectiv central asigurarea unui echilibru financiar sustenabil și transparent.

Planificarea bugetului României pentru 2026 ar putea fi întârziată până în ianuarie

Planificarea bugetului României pentru 2026 ar putea fi aprobată abia în ianuarie

Premierul României, Ilie Bolojan, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă susținută pe 17 noiembrie că proiectul de buget pentru anul 2026 s-ar putea să nu fie finalizat și aprobat în decembrie, așa cum era tradiția, ci abia în luna ianuarie a anului următor. Aceasta, după ce vor fi adoptate toate măsurile bugetare necesare pentru a asigura o construcție bugetară previzibilă pentru anul viitor.

Declarațiile oficialului au fost făcute în contextul participării sale la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, potrivit informațiilor comunicate de Agerpres.

Modificări legislative necesare pentru măsuri fiscale

Pe 18 noiembrie, Parlamentul are pe ordinea de zi modificarea legii privind măsurile fiscale, care face parte din cel de-al doilea pachet de măsuri bugetare. Actualizarea acestui act normativ va răspunde obiecțiilor ridicate de Curtea Constituțională a României (CCR). Conform premierului Bolojan, această modificare este esențială pentru ca administrațiile locale să poată majora taxele pe proprietate și astfel să-și eficientizeze colectarea veniturilor.

Provocările deficitului bugetar și țintele pentru 2026

Ilie Bolojan a subliniat că situația actuală indică un deficit bugetar estimat la finalul anului 2024 de circa 8,4% din PIB. Pentru anul următor, obiectivul guvernului este să reducă acest deficit cât mai aproape posibil de pragul de 6%. "Dacă ar fi să fac o estimare, aș spune că ne putem încadra între 6% și 6,5%", a afirmat premierul.

Acesta a evocat, totodată, o problemă majoră care limitează reducerea deficitului – costul plății dobânzilor pentru datoria publică. În acest an, sumele plătite ca dobânzi se ridică la circa 11 miliarde de euro, iar pentru 2026 se estimează o sumă de 12 miliarde de euro, adică aproximativ 3% din PIB.

Disciplina fiscală – cheia pentru spațiul fiscal

Pe de altă parte, Bolojan a subliniat că respectarea riguroasă a disciplinei fiscale poate duce la reducerea costurilor de împrumut ale statului și, implicit, la crearea unui spațiu fiscal suplimentar. Astfel, printr-o gestionare prudentă a finanțelor publice, România ar putea diminua povara dobânzilor și ar deschide calea către un buget mai echilibrat și sustenabil.

În concluzie, planificarea bugetară pentru 2026 va depinde în mare măsură de adoptarea măsurilor legislative restante și de capacitatea Guvernului de a gestiona eficient datoria publică și cheltuielile aferente acesteia. Amânarea aprobării bugetului spre începutul anului viitor reflectă tocmai nevoia de a avea o viziune completă și coerentă asupra acestor aspecte înainte de consolidarea finanțelor publice.

Foto: Gov.ro
Articol realizat de: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.