Știri naționale și internaționale

Peste jumătate dintre români nemulțumiți de sistemul de sănătate, arată un sondaj

Redacția•21 decembrie 2025

Pe scurt

Conform unui nou studiu realizat de STADA Health Report, aproximativ 52% dintre români consideră că sistemul de sănătate din țară este nesatisfăcător, procent aflat sub media UE de 58%, însă în ușoară ameliorare față de 56% înregistrat în 2024, dar mult sub cel de 74% din 2020. Sănătatea rămâne o prioritate pentru europeni în 2025, însă structurile învechite ale sistemelor medicale din unele țări, inclusiv România, generează nemulțumiri crescute, majoritatea respondenților (56%) considerând că accesul la servicii medicale nu este egal pentru toți. Doar 38% participă la controale preventive, din cauza costurilor ridicate, a percepției că nu sunt necesare sau a lipsei de informații, în timp ce 68% încearcă să mențină un stil de viață sănătos prin suplimente, alimentație echilibrată și activitate fizică. În ciuda eforturilor, doar jumătate dintre europeni reușesc să adopte obiceiuri sănătoase, fiind împiedicați de lipsa motivației, restricțiile financiare, problemele de sănătate mentală și accesul limitat la servicii medicale. Românii au încredere în medici de familie, personal medical și farmaciști, iar aproape jumătate se informează și achiziționează produse din farmacii, acestea fiind considerate centre importante pentru un stil sănătos. Deși aproape jumătate dintre români ar fi dispuși să folosească inteligența artificială pentru consultații medicale datorită accesibilității rapide și costurilor reduse, tot atât de mulți refuză, invocând lipsa de încredere și necesitatea interacțiunii umane directe. Deși 84% își apreciază starea mentală ca fiind bună, cu mult peste media europeană de 64%, doar 15% caută constant suport specializat, iar 82% nu solicită ajutor psihologic. Raportul STADA, cel mai amplu studiu european ce analizează comportamentele și atitudinile față de sănătate în 22 de țări, subliniază provocările actuale și oportunitățile de îmbunătățire ale sistemelor de sănătate, accentuând necesitatea continuării eforturilor pentru un acces și servicii medicale mai echitabile și eficiente în România.

Peste jumătate dintre români, nemulțumiți de sistemul de sănătate, arată un sondaj

Conform celor mai recente date din raportul STADA Health Report, aproximativ 52% dintre românii intervievați consideră că sistemul de sănătate din țară este nesatisfăcător. Această cifră se situează sub media Uniunii Europene, care este de 58%, dar reprezintă totuși o ușoară ameliorare față de procentul de 56% înregistrat în 2024. Cu toate acestea, nivelul de satisfacție a scăzut semnificativ față de anul 2020, când doar 26% se declarau nemulțumiți, adică o diferență de 22 de puncte procentuale într-un interval de cinci ani.

Sănătatea rămâne o prioritate esențială pentru europeni în 2025. Totuși, în multe țări, structurile învechite ale sistemului medical constituie o barieră dificil de depășit, generând astfel o creștere a nemulțumirilor, relevă sondajul. În țări vecine, precum Ungaria (74%), Serbia (63%) și Bulgaria (59%), nivelul de nemulțumire este chiar mai ridicat, iar România parcurge o traiectorie similară în această privință.

Un aspect relevant al studiului este percepția legată de echitatea accesului la serviciile medicale. Aproape 56% dintre români consideră că accesul la îngrijiri medicale nu este unul egal pentru toți cetățenii, ceea ce accentuează provocările sistemului sanitar actual.

„În 2025, observăm o reducere a nemulțumirilor cu șase puncte procentuale. Această schimbare pozitivă reflectă eforturile depuse de cadrele medicale — medici și asistente — și de sectorul privat, care sprijină sistemul oriunde este nevoie. Este vital ca aceste eforturi să continue și să se intensifice”, a declarat Mihai Fugarevici, Director General al STADA România.

Prevenția medicală în România: un capitol dificil

Un alt aspect important evidențiat de raport este referitor la prevenția medicală. 62% dintre respondenții români nu participă la controale medicale preventive, iar principalele motivatii sunt costurile ridicate (28%), percepția că aceste investigații nu sunt necesare (31%) și lipsa de informare privind tipurile de controale recomandate (21%).

Pe de altă parte, un procent semnificativ de 68% dintre participanți au declarat că iau vitamine sau suplimente alimentare, fac sport săptămânal și urmează o dietă echilibrată. În paralel, există o tendință la nivel european de adoptare a unui stil de viață sănătos, însă doar jumătate din europeni reușesc acest lucru. Obstacolele principale rămân motivația scăzută, problemele financiare, dificultățile legate de starea mentală și accesul limitat la serviciile medicale.

Farmaciile și profesionistii din sănătate – puncte forte ale încrederii românilor

Medicii de familie, personalul medical, cercetătorii și farmaciștii se bucură de cel mai înalt nivel de încredere în rândul populației. Astfel, 47% dintre români accesează farmacii pentru a se informa despre modul corect de administrare a tratamentelor, iar 42% achiziționează fizic produse de la farmacie. Mai mult, 37% consideră farmaciile drept locul ideal unde găsesc tot ce le trebuie pentru a duce un stil de viață sănătos.

Inteligenta Artificială în sănătate: românii sunt încă reticenți

Într-un domeniu tot mai influențat de tehnologie, poziția românilor privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) în locul consultațiilor medicale rămâne împărțită. Aproximativ 46% ar fi dispuși să folosească IA, iar o parte din aceștia menționează accesibilitatea rapidă (51%) și motivul financiar (27%) ca principale avantaje. În schimb, cei care refuză această opțiune invocă lipsa încrederii în recomandările oferite de mașini (53%) și importanța contactului uman în procesul de consultare.

Starea mentală a românilor: percepție bună, dar assistență limitată

Conform raportului, 84% dintre români evaluează starea lor mentală ca fiind bună, un procentaj mult mai ridicat față de media europeană de 64%. Cu toate acestea, doar 15% apelează regulat la specialiști pentru menținerea sau îmbunătățirea sănătății mentale, în timp ce 82% afirmă că nu caută sprijin specializat.

Despre STADA Health Report

Inițiat în 2014 în Germania, raportul STADA Health Report s-a transformat în cel mai amplu studiu european privind sănătatea fizică și mentală a populației. Studiul monitorizează evoluția percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor legate de sănătate, trăgând un semnal asupra deficiențelor din sistemele de sănătate și sugerând direcții pentru îmbunătățirea acestora. Cercetarea acoperă 22 de țări, inclusiv România, și s-a realizat pe eșantioane reprezentative de 1.000–2.000 de respondenți, cu vârste cuprinse între 18 și 99 de ani.

Foto: Cateyeperspective | Dreamstime.com

Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.