Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Peste jumătate dintre români consideră războiul din Ucraina una dintre principalele provocări ale UE

Redacția•10 noiembrie 2025
Peste jumătate dintre români consideră războiul din Ucraina una dintre principalele provocări ale UE

Pe scurt

Conform unui sondaj recent Eurobarometru, 58% dintre românii chestionați consideră războiul din Ucraina drept una dintre principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, procent semnificativ mai mare față de media UE de 47%. În ceea ce privește alte provocări, 31% dintre români se declară preocupați de creșterea costului vieții, aproape de media europeană de 29%, iar migrația neregulamentară este un subiect de îngrijorare pentru 26%, sub media UE de 38%. Problemele legate de schimbările climatice și mediul înconjurător sunt identificate drept provocări de doar 22% dintre respondenții din România, comparativ cu 29% la nivelul UE. În ceea ce privește punctele forte ale Uniunii Europene, 35% dintre români apreciază respectul pentru democrație, drepturile omului și statul de drept, în linie cu media europeană de 36%, în timp ce 31% evidențiază puterea economică, industrială și comercială a UE și solidaritatea dintre statele membre, iar 30% subliniază nivelul de trai din UE, peste media de 24%. Prioritățile pentru UE, așa cum le văd românii, includ securitatea și apărarea (37%, peste media UE de 34%), războiul din Ucraina (26%) și mediul și schimbările climatice (19%). Acest sondaj Eurobarometru, desfășurat între 3 și 10 septembrie, a cuprins 25.893 de interviuri la nivelul UE, dintre care 1.007 în România, oferind o perspectivă clară asupra percepțiilor românilor privind provocările și prioritățile Uniunii Europene în contextul actual.

Peste jumătate dintre români consideră războiul din Ucraina una dintre principalele provocări ale UE

Sondaj Eurobarometru: Războiul din Ucraina, principala provocare a UE pentru peste jumătate dintre români

Un nou sondaj Eurobarometru arată că o majoritate semnificativă a românilor consideră războiul din Ucraina una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Astfel, 58% dintre respondenții din România au menționat conflictul militar ca o problemă esențială pentru UE, depășind clar media europeană de 47%.

Costul vieții și migrația, îngrijorări importante, dar în limite europene

Pe locul al doilea în topul problemelor pentru români se află creșterea costului vieții, care îi neliniștește pe 31% dintre cei chestionați. Acest procent este similar cu media la nivelul întregii Uniuni Europene, care arată o preocupare de 29% în această privință.

Pe de altă parte, migrația neregulamentară este percepută ca o provocare de numai 26% dintre români, un procent cu mult sub media UE de 38%. Această diferență evidențiază o sensibilitate diferită a populației din România față de acest subiect, comparativ cu alte state membre.

Schimbările climatice, provocare mai puțin percepută în România

În ceea ce privește schimbările climatice și problemele de mediu, doar 22% dintre români le consideră o provocare majoră pentru UE, față de o medie europeană mai ridicată, de 29%. Acest aspect sugerează o preocupare mai redusă la nivel local pentru protecția mediului comparativ cu alte state europene.

Punctele forte ale UE văzute de români

Când vine vorba de aspectele pozitive ale Uniunii Europene, 35% dintre români punctează respectul pentru democrație, drepturile omului și statul de drept, nivel comparabil cu media europeană, ce se situează la 36%.

Alți 31% dintre respondenți apreciază puterea economică, industrială și comercială a UE, precum și relațiile bune și solidaritatea dintre statele membre ale blocului comunitar. În plus, 30% consideră că nivelul ridicat al calității vieții din Uniune reprezintă un avantaj semnificativ, depășind media UE la acest capitol, care este de 24%.

Prioritățile pentru viitor: securitate, război și mediu

Referitor la domeniile pe care Uniunea Europeană ar trebui să le prioriteze în perioada următoare, 37% dintre români indică securitatea și apărarea, un procent peste media europeană de 34%. De asemenea, 26% dintre respondenți consideră că războiul din Ucraina trebuie să rămână în centrul preocupărilor Bruxelles-ului, iar 19% pun accent pe protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice.

Despre sondaj

Eurobarometrul a fost realizat în perioada 3-10 septembrie 2025, pe un eşantion de 25.893 de persoane din statele membre ale Uniunii Europene, dintre care 1.007 respondenți au fost din România. Acest sondaj oferă o imagine clară asupra percepțiilor cetățenilor europeni privind cele mai mari provocări și puncte forte ale UE, precum și direcțiile prioritare pe care le consideră esențiale.

Foto: Radub85 / Dreamstime
Redactor: Simona, simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.