Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Peste 75% dintre proprietarii din România investesc în eficiența energetică

Redacția•10 decembrie 2025
Peste 75% dintre proprietarii din România investesc în eficiența energetică

Pe scurt

Un sondaj realizat de ING și Ipsos în septembrie 2025 arată că peste 77% dintre proprietarii din România au implementat în ultimii trei ani măsuri pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor, principalul motiv fiind reducerea costurilor la facturile de energie (62%), urmată de creșterea confortului (24%) și de preocuparea pentru sustenabilitate (7%). Cele mai frecvente intervenții au vizat reducerea consumului aparatelor electrocasnice (41%) și izolarea termică a locuinței (36%), iar în plus 20% au înlocuit sistemele vechi de climatizare, 15% au instalat sisteme de încălzire eficiente, iar 12% au optat pentru panouri solare. Totuși, cei care nu au luat astfel de măsuri menționează costurile ridicate și lipsa finanțării guvernamentale adecvate (28%), birocrația excesivă (17%) și lipsa informațiilor (16%) ca principale obstacole, iar 40% nu sunt pregătiți pentru situații de urgență precum fenomene extreme sau pene de curent. Dintre cei care nu au investit încă, 20% ar putea fi convinși să acționeze dacă economiile de energie ar acoperi costurile inițiale, criteriu esențial și pentru 41% dintre cei care au făcut deja investiții. Pentru 67% dintre respondenți, criteriul principal în alegerea unui program de sprijin este ponderea costurilor acoperite de stat, urmată de claritatea condițiilor de eligibilitate, timpul scurt de aplicare și tipul suportului financiar (grant sau împrumut). Printre chiriași, 54% susțin că proprietarii nu au investit în eficiența energetică a locuinței, iar modernizările făcute s-au concentrat pe izolare (24%), reducerea consumului aparatelor (13%) și înlocuirea sistemelor de climatizare (11%). În jur de 60% dintre chiriași nu au plătit chirii mai mari după modernizări, dar 38% ar accepta astfel de lucrări doar dacă economiile obținute compensează costurile suplimentare. Studiul evidențiază o creștere semnificativă a interesului pentru eficiența energetică în casele din România, subliniază importanța sprijinului financiar și a unui proces accesibil pentru continuarea acestei tendințe, contribuind astfel la reducerea consumului energetic și la creșterea confortului locativ.

Peste 75% dintre proprietarii din România investesc în eficiența energetică

Peste 75% dintre proprietarii din România investesc în eficiența energetică, relevă un sondaj

Un nou studiu realizat de ING în colaborare cu Ipsos arată că 77% dintre proprietarii de locuințe din România au implementat, în ultimii trei ani, măsuri menite să îmbunătățească eficiența energetică a locuințelor lor. Principalul motiv care a determinat aceste investiții este dorința de a reduce costurile facturilor la energie.

Motivațiile pentru modernizarea locuințelor

Potrivit sondajului, 62% dintre respondenți au indicat reducerea cheltuielilor cu energia drept principală cauză pentru realizarea acestor lucrări de modernizare. Alți 24% au menționat creșterea confortului în locuință, iar 7% au pus pe primul plan sustenabilitatea și grija față de mediu.

Cele mai frecvente măsuri luate de proprietari au fost legate de reducerea consumului electrocasnicelor, alegere menționată de 41% dintre respondenți, urmată de îmbunătățirea izolării termice a locuințelor (36%). De asemenea, 20% dintre proprietari au preferat să înlocuiască vechile sisteme de climatizare, 15% au investit în sisteme de încălzire mai eficiente, iar 12% au montat panouri solare.

Obstacole în calea investițiilor în eficiență energetică

În rândul proprietarilor care nu au luat nicio măsură pentru eficientizarea energetică a locuințelor, principalele bariere invocate au fost costurile ridicate și lipsa unor finanțări suficiente din partea programelor guvernamentale, această variantă fiind menționată de 28% dintre aceștia. Alte impedimente au inclus birocrația excesivă în accesarea sprijinului de stat (17%) și lipsa informațiilor clare despre măsurile potrivite (16%).

Mai mult, aproximativ patru din zece români nu și-au pregătit căminul pentru situații de urgență precum fenomene meteorologice extreme sau întreruperi de curent.

Ce i-ar determina pe cei reticenți să investească?

Pentru 20% dintre cei care nu au făcut încă modificări, ar fi convingători garanțiile că economiile obținute la energie vor acoperi costurile inițiale. Acest aspect este deja esențial pentru 41% dintre cei care au făcut investiții în eficiență energetică. De asemenea, 28% dintre proprietarii care încă nu au investit în modernizarea locuințelor ar avea nevoie de sprijin financiar pentru a acoperi integral costurile reabilitării.

În ceea ce privește criteriile pentru alegerea unui program de sprijin, 67% dintre respondenți consideră că acoperirea unei proporții cât mai mari din costuri de către stat este decisivă. De asemenea, transparența criteriilor de eligibilitate și timpul scurt de procesare a cererilor sunt aproape la fel de importante. Totodată, 60% acordă atenție tipului de sprijin oferit (grant sau împrumut) și predictibilității programului.

Situația chiriașilor: investiții și percepții

Printre chiriași, 54% au spus că proprietarii locuințelor nu au făcut investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice în imobilele ocupate. În cazurile în care au fost realizate lucrări, acestea s-au concentrat mai ales pe izolarea termică (24%), reducerea consumului electrocasnicelor (13%) și înlocuirea vechilor sisteme de climatizare (11%).

Aproape șase din zece chiriași nu au plătit chirii mai mari în urma renovărilor, însă unii dintre aceștia au observat că, în ciuda modernizărilor, prețurile ridicate la energie au îngreunat realizarea unor economii reale. Totodată, 38% dintre chiriași au declarat că ar accepta lucrări de modernizare doar dacă economiile rezultate ar compensa orice costuri suplimentare.

Despre sondaj

Studiul a fost realizat de Ipsos pentru ING pe un eșantion reprezentativ de 1.001 adulți din România, iar datele au fost colectate în luna septembrie 2025.

Foto: ING
Contact: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.