Știri naționale și internaționale

Perspective constante pentru piața de birouri din București

Redacția•13 noiembrie 2025

Pe scurt

Raportul Bucharest Office Marketbeat Q3 2025 realizat de Cushman & Wakefield Echinox evidențiază un flux constant de dezvoltări de birouri în București, cu aproape 170.000 de metri pătrați de noi proiecte programate pentru finalizare între 2026 și 2027, consolidând astfel poziția capitalei României pe piața office din Europa Centrală și de Est, unde deține 15% din stocul modern de birouri, însumând 3,43 milioane de metri pătrați. În ciuda scăderii cu 25% a activității totale de închiriere față de anul precedent, cererea a rămas solidă, companiile închiriind 197.200 mp în primele nouă luni ale anului 2025, din care mai mult de jumătate a reprezentat cerere nouă. Fără livrări noi de clădiri în acest an, rata de neocupare a scăzut la 12,8%, cel mai redus nivel înregistrat din 2020. Cele mai active zone pentru închiriere rămân subpiața Center-West, urmată de Floreasca–Barbu Văcărescu, Dimitrie Pompeiu și CBD, cu un volum trimestrial de tranzacționare în Q3 de 75.800 mp, cel mai mare din 2025. Pe partea de construcții, două proiecte au demarat în trimestrul trei, ajungându-se la un pipeline total de 169.500 mp disponibile până la sfârșitul anului 2027, dezvoltatori importanți precum AFI Europe, Forte Partners, Vastint, PPF Real Estate și NEPI Rockcastle investind în proiecte ce totalizează între 200 și 250 milioane de euro. Printre cele mai notabile inițiative se numără faza de 55.000 mp a Timpuri Noi Square de la Vastint, proiectul ARC de 30.000 mp al PPF Real Estate, Promenada Offices dezvoltat de NEPI Rockcastle, și One Technology District al One United Properties, alături de AFI Central Tower – un proiect de reamenajare a fostului sediu Bancorex cu 28.000 mp și U-Center III al Forte Partners cu 12.500 mp. Chiriile premium în CBD au fost stabile, variind între 20 și 21 euro/mp/lună, cu valori mai ridicate în clădirile premium, iar în zonele centrale și semicentrale între 15 și 18,5 euro/mp/lună, fiind anticipate creșteri modeste ale chiriilor în următoarele 12-18 luni, în special în subpiețele cu cerere puternică și rate reduse de neocupare, reflectând un interes revitalizat pentru dezvoltarea și achiziția de spații de birouri în București, atât din capital românesc, cât și străin, chiar dacă activitatea de construcții rămâne momentan la un nivel moderat. Această dinamică confirmă Bucureștiul drept un hub important pentru sectorul office în regiune, oferind oportunități semnificative pentru investitori și chiriași.

Raport Cushman & Wakefield Echinox: Bucureștiul păstrează un flux constant de noi proiecte de birouri

Conform celui mai recent raport Bucharest Office Marketbeat Q3 2025, realizat de Cushman & Wakefield Echinox, capitala României continuă să mențină un ritm stabil al dezvoltărilor de spații de birouri. În perioada 2026-2027 sunt planificate a fi livrate aproximativ 170.000 mp în diverse proiecte noi, confirmând o evoluție constantă a pieței de office în București.

Cererea rămâne solidă, în ciuda scăderii activității de închiriere

Deși în primele nouă luni ale anului 2025 s-a înregistrat o diminuare de 25% a volumului total de închirieri față de aceeași perioadă a anului trecut, cererea a rămas robustă, fiind închiriați 197.200 mp de spații de birouri. Din acest volum, peste jumătate reprezintă cerere nouă, semn al interesului constant al companiilor pentru birouri noi sau reproiectate.

În 2025 nu au fost livrate clădiri noi de birouri, ceea ce a contribuit la reducerea ratei de neocupare până la 12,8%, cea mai scăzută valoare înregistrată din ultimele trei ani, conform raportului menționat.

Stocul modern de birouri și poziția Bucureștiului în regiune

În prezent, stocul de birouri moderne din București totalizează 3,43 milioane de metri pătrați, reprezentând 15% din totalul spațiilor de birouri din Europa Centrală și de Est. Astfel, capitala României se situează după piețe majore precum Varșovia, Budapesta și Praga, dar rămâne în fața unor orașe precum Sofia și Bratislava.

Pe trimestrul trei din 2025, au fost tranzacționați 75.800 mp în București, cel mai ridicat volum trimestrial al acestui an, aducând la 197.200 mp suprafața totală închiriată de la începutul anului. Cele mai căutate zone au fost subpiețele Center-West, Floreasca-Barbu Văcărescu, Dimitrie Pompeiu, precum și centrul orașului (CBD).

Dezvoltări noi și entuziasm pe segmentul office

Activitatea de construcție câștigă tot mai mult teren. În trimestrul al treilea 2025 au început lucrările la două proiecte majore care adaugă 169.500 mp în portofoliul imobiliar cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2027.

Mădălina Cojocaru, partener în cadrul Cushman & Wakefield Echinox, menționează că dezvoltatori importanți precum AFI Europe, Forte Partners, Vastint, PPF Real Estate și NEPI Rockcastle au proiecte de mari dimensiuni în construcție, cu investiții estimate între 200 și 250 de milioane de euro. Ea mai subliniază o creștere a interesului atât pentru dezvoltarea de birouri, cât și pentru achiziția acestora, atât din partea investitorilor români, cât și a celor străini. Totuși, nivelul activității de dezvoltare rămâne pentru moment moderat.

Proiectele emblematice din pipeline-ul bucureștean

Printre cele mai notabile proiecte preconizate pentru livrare în următorii ani se numără:

Faza nouă de 55.000 mp a Vastint la Timpuri Noi Square
Proiectul ARC de 30.000 mp dezvoltat de PPF Real Estate
Promenada Offices, construit de NEPI Rockcastle
One Technology District, proiectul One United Properties

În plus, AFI Europe a demarat construcția AFI Central Tower, o redezvoltare a clădirii fostei bănci Bancorex, cu o suprafață închiriabilă brută de 28.000 mp. Forte Partners lucrează în paralel la U-Center III, un proiect de 12.500 mp.

Stabilitate a chiriilor și perspective pentru perioada următoare

Raportul Cushman & Wakefield Echinox mai evidențiază faptul că tarifele principale de închiriere au rămas relativ constante în trimestrul al treilea al anului. În centrul de afaceri (CBD), prețurile medii solicitare s-au menținut între 20 și 21 euro pe metru pătrat pe lună, cu niveluri mai mari pentru clădirile premium. Zonele centrale și semi-centrale au înregistrat tarife situate între 15 și 18,50 euro pe metru pătrat.

Pe termen mediu, în următoarele 12-18 luni, este estimată o creștere moderată a chiriilor, mai ales în zonele cu cerere solidă și un nivel scăzut al spațiilor neocupate.

Cu un pipeline solid de proiecte și o cerere rezistentă, Bucureștiul își consolidează poziția ca un pol important pe piața office din Europa Centrală și de Est. Activitatea de dezvoltare și interesul investitorilor indică un optimism prudent pentru viitorul apropiat al sectorului imobiliar de birouri din capitală.

Irina Mărica
irina.marica@romania-insider.com

Birouri moderne în București
Foto: Andreasg/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.