Știri naționale și internaționale

Percepția asupra mediului de afaceri s-a deteriorat în 2025, dar companiile rămân încrezătoare în România pe termen mediu

Redacția•23 decembrie 2025

Pe scurt

Conform sondajului AmCham privind climatul investițional și de afaceri din România în 2025, percepția asupra mediului de afaceri s-a deteriorat semnificativ în acest an, în contextul provocărilor politice, macroeconomice și microeconomice multiple. Încrederea companiilor a scăzut drastic, de la 45% în 2024 la doar 21% în 2025, nivel chiar sub cel din 2020, anul recesiunii și al incertitudinilor generate de pandemia Covid-19. Mediul de afaceri este afectat de incertitudini fiscale și politice, lipsa predictibilității politicilor publice, întârzierile reformelor mult așteptate, presiuni tot mai mari legate de deficitele gemene, precum și de provocări specifice sectoriale și presiuni externe, toate acestea influențând negativ perspectivele companiilor. Cu toate acestea, companiile membre AmCham își mențin încrederea în România pe termen mediu, reflectată prin planurile de investiții: 65% dintre respondenti intenționează să investească în următoarele 12 luni, iar un procent similar dorește să își extindă activitatea în următorii trei ani, în timp ce 31% plănuiesc să mențină nivelul actual de activitate. Această atitudine optimistă este bazată pe așteptarea unei reluări a creșterii economice robuste, susținută de reformele și investițiile finanțate prin PNRR și de atenuarea efectelor negative ale consolidării fiscale. Principalele ancore de încredere pentru investitori rămân apartenența României la UE (87%), la NATO (62%), calitatea capitalului uman (56%) și dimensiunea pieței (45%), însă cea mai sensibilă zonă rămâne competitivitatea sistemului fiscal. Printre condițiile de piață cel mai puțin apreciate se numără predictibilitatea condițiilor de investiții (83%), fiabilitatea politicilor publice (77%), ritmul lent al debirocratizării și digitalizării serviciilor publice (72%), stabilitatea politică (71%), cadrul fiscal corporativ (68%), stabilitatea macroeconomică (67%), calitatea infrastructurii de transport (63%), politicile și programele de sprijin pentru investiții (58%), costurile energetice (58%) și infrastructura medicală (47%). În schimb, punctele forte identificate includ calitatea capitalului uman (62%), infrastructura digitală (56%), calitatea lanțurilor de aprovizionare (45%, în creștere față de anii precedenți) și infrastructura cibernetică (38%). Sondajul AmCham Business Barometer a fost realizat în octombrie 2025, cu participarea a 204 companii membre AmCham, oferind o imagine detaliată și actualizată a climatului de afaceri din România, relevând atât provocările actuale, cât și potențialul de dezvoltare pe termen mediu.

În contextul unor provocări politice, macroeconomice și microeconomice multiple, percepția asupra climatului de business din România a cunoscut o deteriorare semnificativă în acest an, arată sondajul AmCham privind climatul investițional și de afaceri în 2025.

Încrederea mediului de afaceri a scăzut accentuat, doar 21% dintre companiile participante apreciind condițiile de investiții drept bune sau foarte bune, față de 45% în 2024. Acest nivel este chiar sub cel înregistrat în 2020, an marcat de recesiune și de incertitudinile generate de pandemia Covid-19.

Mediul de afaceri din România se confruntă cu incertitudini fiscale și politice care complică planificarea pe termen mediu și lung. Lipsa predictibilității în politicile publice, incertitudinile legate de rezultatele reformelor mult așteptate, presiunile tot mai mari generate de deficitul gemeni, împreună cu presiunile externe și provocările specifice unor sectoare, afectează negativ perspectivele companiilor, conform raportului AmCham.

Totuși, companiile membre AmCham își mențin angajamentul față de România, ceea ce se reflectă în optimismul lor privind investițiile planificate pe următoarele 12 luni, dar și în dezvoltarea afacerilor pe termen mediu.

Din totalul respondenților, 65% declară că au în plan investiții în următorul an, iar o proporție similară intenționează să își extindă activitățile în România în următorii trei ani, în timp ce 31% estimează că vor menține nivelul actual al operațiunilor. Aceste răspunsuri pozitive indică o încredere în revenirea economiei României la un ritm de creștere mai solid pe termen mediu, susținută de reformele și investițiile derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și de diminuarea treptată a efectelor negative ale consolidării fiscale.

Factorii cheie care alimentează încrederea investitorilor

Potrivit sondajului, principalele ancore de stabilitate și încredere pentru investitori sunt:

Calitatea statutului României de membru în Uniunea Europeană – apreciată de 87% dintre companii
Calitatea apartenenței la NATO – menționată de 62%
Calitatea capitalului uman – evaluată pozitiv de 56%
Dimensiunea pieței interne – relevată de 45% dintre respondenți

În schimb, cel mai accentuat declin s-a putea observa în ceea ce privește competitivitatea sistemului fiscal, o problemă serioasă pentru mediul de business.

Condițiile de piață mai puțin apreciate

Printre principalele nemulțumiri ale companiilor se află:

Predictibilitatea condițiilor de investiții – criticată de 83% dintre respondenți
Fiabilitatea politicilor publice – reproșată de 77%
Ritmul lent al debirocratizării și digitalizării serviciilor publice – menționat de 72%
Stabilitatea politică – considerată insuficientă de 71%
Cadrul fiscal corporativ – criticat de 68%
Stabilitatea macroeconomică – o problemă pentru 67%
Calitatea infrastructurii de transport – o provocare pentru 63%
Politicile și programele de sprijin pentru investiții – 58% sunt nemulțumiți
Costurile cu energia – considerate prea ridicate de 58%
Infrastructura de sănătate – o preocupare pentru 47%

Aspecte apreciate de mediul de afaceri

Pe de altă parte, au fost identificate și puncte forte ale pieței românești, precum:

Calitatea capitalului uman – apreciată ca fiind bună sau foarte bună de 62%
Calitatea infrastructurii digitale – menționată pozitiv de 56%
Calitatea lanțurilor de aprovizionare – un indicator în creștere, de 45% față de 30% în 2024 și 23% în 2023, semnalând o îmbunătățire pentru piața locală
Calitatea infrastructurii cibernetice – evaluată pozitiv de 38%

Despre sondaj

Barometrul de business AmCham România a fost realizat în luna octombrie 2025, pe un eșantion de 204 companii membre AmCham. Datele rezultate oferă o imagine clară a percepțiilor din mediul de afaceri privind oportunitățile și riscurile investiționale în România, într-un an complicat din punct de vedere economic și politic.

Pe fondul acestor provocări, rămâne clar că ambele oportunități și riscuri sunt prezente în climatul investițional românesc. Cu toate acestea, angajamentul companiilor față de piața locală și încrederea în redresarea economică pe termen mediu oferă un motiv de optimism pentru viitor.

Foto: Facebook/AmCham Romania
Pentru mai multe informații: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.