Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Patru startup-uri tech românești, între cele mai rapide creșteri din regiune

Redacția•24 noiembrie 2025
Patru startup-uri tech românești, între cele mai rapide creșteri din regiune

Pe scurt

Patru startup-uri tehnologice românești – Finqware, Questo, Footprints AI și Steepsoft AI – se numără printre cele mai rapide în creștere din Europa Centrală, fiind clasificate în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe 2025, care măsoară rata de creștere între 2021 și 2024. Finqware, poziționată pe locul 17, generează venituri de 0,857 milioane euro în 2024 și oferă soluții inovatoare pentru automatizarea gestionării numerarului, contabilității și reconcilierea financiară a companiilor. Questo se află pe locul 18, cu venituri de 2,85 milioane euro, și a dezvoltat o platformă unică ce permite explorarea interactivă a atracțiilor turistice prin jocuri ce valorifică istoria și cultura fiecărei destinații. Footprints AI, pe locul 21 și cu venituri de 2,87 milioane euro, a creat o platformă media de retail bazată pe inteligența artificială, iar Steepsoft AI, clasată pe locul 28 cu venituri de 1,7 milioane euro, dezvoltă algoritmi personalizați de inteligență artificială pentru optimizarea performanței și acurateței, utilizând tehnologii avansate precum analiza predictivă și procesarea limbajului natural. De asemenea, startup-ul românesc Licenseware a fost inclus în categoria „Companies to Watch”, clasament dedicat companiilor în dezvoltare rapidă între 2022 și 2024, ocupând locul 6 cu o creștere impresionantă de 331%, oferind soluții de management al licențelor software. În 2025, ediția a 26-a a clasamentului Deloitte este dominată de companii din domeniul software (31), urmate de fintech (9), media și divertisment (6), hardware (3) și sănătate (1), subliniind poziția puternică a României în peisajul tehnologic regional. Acest top reflectă dinamica vibrantă a ecosistemului tech românesc și potențialul său de a influența inovarea și dezvoltarea digitală în Europa Centrală.

Patru startup-uri tech românești, între cele mai rapide creșteri din regiune

Patru startup-uri românești se află printre cele mai rapide în creștere din regiunea Europei Centrale, fiind incluse în prestigiosul clasament Deloitte Technology Fast 50 Central Europe 2025. Finqware, Questo, Footprints AI și Steepsoft AI au reușit să se poziționeze în topurile principale ale acestei liste care măsoară ritmul de creștere în perioada 2021-2024.

Clasamentul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe 2025

Ediția din acest an, care ajunge la a 26-a generație, evidențiază puternic companiile din domeniul software, cu un total de 31 firme clasificate. Pe pozițiile următoare se regăsesc startup-uri fintech (nouă companii), media și divertisment (șase firme), hardware (trei) și un reprezentant din domeniul sănătății. Rankingul este un barometru important al dinamismului pieței tehnologice din Europa Centrală, oferind o imagine clară asupra tendințelor și inovațiilor.

Startup-urile românești din top

  • Finqware s-a clasat pe locul 17, raportând venituri de 0,857 milioane euro în 2024. Compania oferă soluții inovatoare pentru automatizarea managementului numerarului, contabilitate și reconcilierea operațiunilor financiare ale companiilor, ajutând la eficientizarea proceselor economice.

  • Questo, poziționat pe locul 18, a generat venituri de circa 2,85 milioane euro. Startup-ul a creat o platformă interactivă care permite explorarea reală a obiectivelor turistice prin intermediul unor jocuri educative, bazate pe informații legate de istoria și cultura fiecărei destinații.

  • Footprints AI a ocupat locul 21 în clasament și a înregistrat venituri de 2,87 milioane euro. Acest startup a dezvoltat o platformă de retail media bazată pe inteligență artificială, oferind soluții tehnologice avansate pentru optimizarea comunicării și marketingului digital.

  • Steepsoft AI, aflat pe locul 28, a raportat venituri de 1,7 milioane euro. Firma concepe algoritmi personalizați de inteligență artificială, care sporesc performanța și acuratețea în diverse activități, precum analiza predictivă și procesarea limbajului natural.

O altă companie românească pe radar: Licenseware

Pe lângă startup-urile principale incluse în top 50, o altă firmă românească a atras atenția experților Deloitte: Licenseware. Aceasta a fost inclusă în categoria „Companies to Watch”, care reunește companii cu o creștere rapidă în perioada 2022-2024, dar care încă nu îndeplinesc toate criteriile pentru a intra în top 50. Licenseware ocupă poziția a șasea în această categorie, cu un impresionant ritm de creștere de 331%. Oferta lor constă în soluții software pentru managementul licențelor, facilitând controlul și optimizarea utilizării aplicațiilor în firme.

Impactul și perspectivele pieței tech românești

Prezența solidă a acestor startup-uri românești în unul dintre cele mai respectate clasamente regionale subliniază vitalitatea și potențialul industriei tehnologice autohtone. În vremuri în care digitalizarea și inteligența artificială devin piloni esențiali ai dezvoltării economice, companiile fondatoare din România demonstrează că pot concura cu succes pe piețele internaționale.

De la inovații în fintech și software, până la aplicații creative în turism și inteligența artificială, aceste firme devin tot mai relevante atât pentru investiții, cât și pentru influența pozitivă pe care o au asupra ecosistemului local și regional.

Concluzii

Clasamentul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe 2025 scoate în evidență modelele românești de succes și trendurile care domină sectorul tehnologic în Europa Centrală. Finqware, Questo, Footprints AI și Steepsoft AI nu doar că au crescut spectaculos în ultimii ani, dar reprezintă și exemple concrete de inovare aplicată, diversitate în tehnologie și orientare către nevoile reale ale pieței.

Pe termen lung, astfel de realizări vor contribui la consolidarea poziției României ca un hub important pentru startup-urile tech în Europa, susținând creșterea economică și crearea de locuri de muncă bine plătite în regiune.

Jurnalist: Iulian Popescu
Foto: Pop Nukoonrat / Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii și actualizări despre ecosistemul tech din România și Europa Centrală, rămâneți conectați la România Insider.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.