Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Partidul Social Democrat Român, divizat între aderarea la opoziție și accesul la fondurile PNRR

Redacția•09 decembrie 2025
Partidul Social Democrat Român, divizat între aderarea la opoziție și accesul la fondurile PNRR

Pe scurt

Partidul Social Democrat (PSD) este puțin probabil să iasă din coaliția de guvernare în acest an, cu excepția unui eveniment excepțional, conform unui membru important din conducerea partidului citat de Hotnews.ro. După ce candidatul PSD la alegerile pentru primăria Bucureștiului a terminat pe locul al treilea, în spatele liberalului Ciprian Ciucu și a candidatei opoziției Anca Alexandrescu (AUR), partidul își reevaluează opțiunile. Prioritatea principală a PSD rămâne accesarea celor aproximativ 10 miliarde de euro din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani care urmează să fie distribuiți primarilor PSD din întreaga țară pentru investiții esențiale în 2026, ultimul an în care vor fi disponibile fondurile europene. Astfel, PSD evită o retragere de la guvernare pentru a nu pierde accesul la aceste resurse financiare importante. În plus, o altă preocupare majoră este poziția pe care PSD ar ocupa-o în opoziție, având în vedere că celălalt partid important de opoziție, AUR, are o imagine bine conturată ca forță izolată de opoziție, iar PSD nu dorește să devină un partid minoritar și fără influență. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a transmis clar membrilor partidului că, dacă se va vota o moțiune de cenzură, aceasta va fi inițiată de PSD, nu de AUR, subliniind astfel intenția de a controla agenda opoziției. Anunțul a fost făcut înaintea ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului, în care a fost citită moțiunea de cenzură propusă de AUR pentru demiterea cabinetului condus de premierul Ilie Bolojan, moțiune ce urmează a fi votată pe 15 decembrie. Astfel, situația rămâne tensionată, dar PSD prioritizează în continuare stabilitatea guvernamentală și accesul la fondurile europene, ceea ce face puțin probabilă o ruptură a coaliției în perioada imediat următoare.

Partidul Social Democrat Român, divizat între aderarea la opoziție și accesul la fondurile PNRR

PSD, prins între dorința de a intra în opoziție și accesul la fondurile PNRR

În acest an, șansele ca Partidul Social Democrat (PSD) să se retragă din coaliția de guvernare sunt extrem de reduse, poate doar în cazul unui eveniment excepțional, potrivit unui membru important al conducerii partidului, consultat de Hotnews.ro. În urma rezultatului candidaturii PSD la alegerile pentru Primăria București, unde postul a fost obținut de liberalul Ciprian Ciucu, iar candidatul opoziției, Anca Alexandrescu (din partea AUR), s-a clasat înaintea social-democraților, partidul își reevaluează acum strategiile și opțiunile politice.

Prioritatea: Accesul la fondurile de 10 miliarde euro din PNRR

Surse din conducerea PSD, care au dorit să rămână anonime, au explicat că preocuparea principală a partidului o reprezintă accesul la suma estimată de 10 miliarde euro pe care România o va primi prin Facilitatea pentru Reziliență, respectiv fondurile puse la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste fonduri au o importanță strategică majoră, în special pentru PSD, care dorește să asigure o distribuție favorabilă către primarii săi de la nivel local și județean.

„Prioritatea PSD este bugetul pentru anul 2026. Trebuie să fim atenți cum se repartizează banii către primarii noștri, pentru ca aceștia să nu fie afectati și să poată continua proiectele de investiții. Nu trebuie să uităm că 2026 este ultimul an al execuției PNRR. Vin sume semnificative, iar în acest moment nimeni nu vrea să părăsească guvernarea. Poate vom discuta despre o eventuală desprindere din coaliție în primăvara anului viitor, dar acum este de neimaginat,” a declarat pentru Hotnews.ro un reprezentant influent al PSD.

Dilema poziției în opoziție versus puterea la guvernare

Pe lângă problema finanțării locale, PSD analizează foarte atent și ce înseamnă să devii partid de opoziție, mai ales că în acest moment o altă formațiune importantă din opoziție este Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), cunoscută pentru poziția lui izolaționistă și pentru imaginea sa de principală forță de opoziție din Parlament.

Pentru social-democrați, trecerea de la puterea guvernamentală la o poziție „junior” într-un grup parlamentar minoritar al opoziției este o perspectivă dificil de acceptat. „Gândiți-vă bine ce înseamnă să fii în opoziție. Dacă vom vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului, aceasta va fi o inițiativă a PSD, nu vom susține moțiuni depuse de AUR,” a fost mesajul clar transmis de liderul PSD, Sorin Grindeanu, în cadrul unei reuniuni cu colegii săi parlamentari, după cum au relatat surse Hotnews.

Contextul moțiunii de cenzură AUR și evoluțiile politice

Această declarație s-a făcut în preajma ședinței plenare comune a Camerei Deputaților și Senatului, în care s-a citit moțiunea de cenzură a AUR împotriva guvernului condus de premierul Ilie Bolojan. Moțiunea solicită înlăturarea Uniunii Salvați România (USR) din coaliția de guvernare. Votul pentru această moțiune este programat pentru luni, 15 decembrie.

Deși PSD pare conștient de riscurile și implicațiile politice ale unei ieșiri din coaliția actuală, situația opțiunilor sale politice rămâne una complexă și dificilă. Decizia de a rămâne la guvernare până la finalizarea PNRR și asigurarea resurselor financiare este considerată esențială pentru partid, însă tensiunile din coaliție și rezultatele electorale vor continua să influențeze dinamica internă a PSD în următoarele luni.

Autor: Iulian | Sursa foto: Inquam Photos/Păna Tudor

Pentru mai multe articole despre evoluțiile politice din România, vizitați Romania Insider.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.