Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Partidul Social Democrat din România oprește reformele guvernamentale în așteptarea unei revizuiri interne

Redacția•12 decembrie 2025
Partidul Social Democrat din România oprește reformele guvernamentale în așteptarea unei revizuiri interne

Pe scurt

Partidul Social Democrat (PSD) din România a decis să înghețe de facto toate reformele majore ale guvernării până la finalizarea unui proces intern de consultări privind rămânerea în coaliția de guvernare, o decizie finală fiind așteptată la sfârșitul lunii ianuarie 2026. Această mișcare este interpretată ca o încercare a PSD de a-și întări poziția de negociere în cadrul coaliției, blocând reformele profunde și arătând opoziția față de programul de austeritate condus de premierul Ilie Bolojan, care a fost nevoit să adopte măsuri nepopulare în lipsa unor reforme mai ample. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat pentru Observator News că partidul nu va părăsi coaliția înainte ca consultările să se încheie și nu va susține moțiunea de cenzură inițiată de opoziția AUR, programată pentru vot în data de 15 decembrie. Conform sursei menționate, niciuna dintre reformele suplimentare propuse de Bolojan, inclusiv restructurarea administrației publice pentru reducerea cheltuielilor cu personalul cu 10% la nivel central și local, nu va fi susținută în decembrie, ceea ce înseamnă că aceste măsuri nu vor fi integrate în proiectul de buget pe 2026 aflat în pregătire. Conducerea PSD a distribuit regional o scrisoare care solicită o „evaluare lucidă” a celor șase luni petrecute în coaliție și a perspectivelor viitoare, inițiind astfel un proces amplu de consultare care blochează agenda reformistă a guvernului. Temele dezbătute pun accent pe subiecte politice sensibile pentru consolidarea poziției PSD împotriva programului lui Bolojan, iar filialele locale sunt invitate să evalueze percepțiile alegătorilor asupra unor propuneri precum creșterea salariului minim, reducerea personalului în administrație, majorarea taxelor locale, protejarea veniturilor pensionarilor și finanțarea proiectelor de investiții planificate pentru 2026. Totodată, organizațiile trebuie să propună direcții strategice pentru partid, inclusiv scenarii în cazul în care partenerii de coaliție nu susțin politicile preferate de PSD. Rezultatul acestei consultări este așteptat să influențeze poziția partidului față de coaliție și domeniul de reforme acceptate în lunile următoare, într-un proces de evaluare responsabilă a situației și a susținerii posibile, după cum a subliniat Grindeanu. Astfel, PSD pune un semn de stop reformelor guvernamentale esențiale, aflându-se într-un moment crucial de reflecție strategică care ar putea remodela direcțiile politice ale României în anul 2026.

Partidul Social Democrat din România oprește reformele guvernamentale în așteptarea unei revizuiri interne

PSD oprește reformele guvernamentale până la finalizarea consultărilor interne

Partidul Social Democrat (PSD) a decis să suspendă, de facto, toate reformele majore ale guvernului până la încheierea unui proces intern de consultări privind continuarea colaborării în coaliția de guvernare, urmând ca o decizie finală să fie luată la sfârșitul lunii ianuarie 2026. Această mișcare este interpretată drept o strategie a PSD de a-și consolida poziția de negociere în cadrul coaliției, blocând reformele profunde, în timp ce transmite un semnal clar de opoziție față de programul de austeritate impus de premierul Ilie Bolojan, care a fost nevoit să implementeze măsuri nepopulare în lipsa unor reforme semnificative.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat pentru Observator News pe 11 decembrie că partidul nu va părăsi coaliția înainte de încheierea consultărilor și nu va susține moțiunea de cenzură inițiată de opoziție (partidul AUR), programată pentru vot pe 15 decembrie.

Potrivit sursei citate, nu vor fi avizate în decembrie noi reforme propuse de premierul Bolojan, inclusiv restructurarea administrației publice care vizează reducerea cheltuielilor de personal cu 10% la nivel central și local. Astfel, aceste inițiative nu vor fi integrate în proiectul cadrului bugetar pentru anul 2026, care este în curs de elaborare.

Conducerea PSD a trimis o scrisoare organizațiilor regionale prin care solicită „o evaluare lucidă a celor șase luni petrecute în coaliția de guvernare și a perspectivelor pentru viitor”. Documentul deschide un amplu proces de consultare care, în practică, blochează agenda de reforme guvernamentale. Temele propuse spre dezbatere vizează subiecte politice sensibile, menite să susțină poziția PSD împotriva programului guvernamental promovat de Bolojan.

Responsabilii de partid au cerut filialelor locale să analizeze modul în care alegătorii percep măsuri precum creșterea salariului minim, reducerea personalului din administrația publică, majorarea impozitelor locale, protecția veniturilor pentru pensionari și asigurarea finanțării pentru proiectele de investiții preconizate pentru 2026. De asemenea, s-a solicitat feedback cu privire la alinierea acestor priorități cu așteptările electoratului PSD.

De asemenea, organizațiile sunt chemate să contureze linii strategice pentru partid, inclusiv scenarii în care partenerii din coaliție nu adoptă politicile preferate de PSD. Rezultatele consultărilor vor influența modul în care PSD va aborda colaborarea în coaliție și vor stabili limitele reformelor acceptabile pentru partid în următoarele luni.

„Este necesară o evaluare responsabilă a poziției noastre actuale și a ceea ce putem susține în continuare,” a subliniat Sorin Grindeanu, conform Observator News.

Foto: Inquam Photos/Pana Tudor
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.