Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Partidul AUR susține candidatura Ancăi Alexandrescu pentru funcția de primar general al Bucureștiului

Redacția•04 noiembrie 2025
Partidul AUR susține candidatura Ancăi Alexandrescu pentru funcția de primar general al Bucureștiului

Pe scurt

Partidul de extremă dreaptă Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și-a anunțat susținerea oficială pentru Anca Alexandrescu, fostă prezentatoare TV, în cursa pentru funcția de primar general al Bucureștiului la alegerile din 7 decembrie 2024, decizie luată în unanimitate de conducerea AUR, deși aceasta nu este membră a partidului. Liderul AUR, George Simion, a argumentat alegerea prin faptul că Alexandrescu reprezintă „cel mai bine clasat candidat din tabăra suveranistă”, subliniind că preferința partidului a fost să susțină cel mai bine cotat reprezentant conservator și suveranist, chiar dacă acesta nu face parte din AUR, o strategie similară celei aplicate anterior în turul doi al alegerilor prezidențiale anulate. Simion a criticat candidaturile celorlalți trei principali competitori pentru Primăria Capitalei, Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR), despre care a spus că sunt expresii ale actualului guvern responsabil de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, iar segmentarea votului suveranist ar însemna trădare. Anca Alexandrescu, care a promovat în trecut candidatura pro-rusă a lui Călin Georgescu la prezidențiale, și-a asumat rolul de candidat anti-sistem, afirmând că aceasta este „singura șansă” de a învinge sistemul pe care îl contestă și că candidatura sa a generat „tulburare în partidele de guvernare”. Deși Georgescu a făcut un apel la boicotarea alegerilor din București, invocând lipsa de legitimitate a coaliției de guvernare în organizarea scrutinului după plecarea lui Nicușor Dan, Alexandrescu a reinterpretat mesajul său prin prisma unui lanț de abuzuri începând cu anularea alegerilor din 6 decembrie, considerând că boicotul este un impuls superficial, nu o soluție. În sondaje, Anca Alexandrescu este creditată cu aproximativ 15% din intențiile de vot, situându-se după candidații principalelor trei partide politice mainstream, fapt care indică o competiție intensă pentru fotoliul de primar general al Bucureștiului. Acest sprijin din partea AUR subliniază dinamica electorală în dezvoltare și oferă o perspectivă interesantă asupra fragmentării spectrului politic românesc înainte de alegerile locale.

Partidul AUR susține candidatura Ancăi Alexandrescu pentru funcția de primar general al Bucureștiului

AUR susține candidatura Ancăi Alexandrescu pentru Primăria Capitalei

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și-a anunțat sprijinul pentru Anca Alexandrescu, fostă prezentatoare TV, în cursa pentru funcția de primar general al Bucureștiului. Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe desfășurate luni, 3 noiembrie, iar alegerile locale sunt programate pentru data de 7 decembrie.

Deși Anca Alexandrescu nu este membru al AUR, conducerea partidului a hotărât în unanimitate să îi ofere susținerea. Liderul AUR, George Simion, a argumentat decizia prin faptul că actuala candidată este „cea mai bine cotată în tabăra suveranistă”. Simion a subliniat că, deși partidul dispune de persoane capabile să candideze, s-a preferat renunțarea la un candidat din rândul membrilor proprii pentru a susține cea mai bună variantă din zona conservatoare și suveranistă. El a făcut trimitere și la precedenta situație din decembrie anul trecut, când partidul a adoptat o strategie similară în turul al doilea al alegerilor, anulat ulterior.

Liderul AUR a punctat și faptul că până acum, cele trei candidaturi oficiale anunțate pentru Primăria Capitalei – Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR) – sunt expresia actualului guvern care a fost responsabil, în opinia sa, cu anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. „Guvernul actual, care a preluat puterea și a anulat alegerile, pune în joc trei candidați care nu reprezintă altceva decât diferite fațete ale aceluiași sistem. Dacă am fragmenta votul în zona suveranistă, am deveni clar trădători,” a avertizat Simion.

În același timp, Anca Alexandrescu a declarat că înscrierea ei în luptă generează „tulburări în rândul partidelor aflate la guvernare.” În discursul său, ea s-a prezentat drept o candidată anti-sistem, susținând că „aceasta este singura noastră șansă să facem ceea ce își dorește domnul Georgescu: să învingem sistemul.”

Este cunoscut faptul că Anca Alexandrescu a susținut candidatura lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale de anul trecut. Totuși, Georgescu, care urmează să fie judecat pentru o tentativă de lovitură de stat, a apelat la boicotarea scrutinului pentru Primăria București într-un videoclip publicat duminică, 2 noiembrie. El a criticat legitimitatea actualei coaliții de guvernare de a organiza noi alegeri ce să-l înlocuiască pe Nicușor Dan, cel care a părăsit funcția de primar pentru a deveni președinte.

Chiar dacă mesajul de boicotare este evident, Anca Alexandrescu a hotărât să ofere o reinterpretare a poziției lui Georgescu, explicând că aceasta trebuie „citită nu ca o reacție de moment, așa cum s-a grăbit toată lumea să creadă, ci ca o radiografie a unui lanț lung de abuzuri ce au la bază anularea alegerilor din 6 decembrie.”

Conform estimărilor, Anca Alexandrescu ar putea obține aproximativ 15% din voturi la scrutinul din 7 decembrie, situându-se astfel în urma candidaților principalelor partide tradiționale.

Foto: captură video George Simion, transmisie live pe Facebook

Radu Ion, Romania-Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.