Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Partid reformist din România depune proiect de lege pentru interzicerea organizațiilor și simbolurilor comuniste

Redacția•23 decembrie 2025
Partid reformist din România depune proiect de lege pentru interzicerea organizațiilor și simbolurilor comuniste

Pe scurt

Partidul reformist de centru-dreapta Uniunea Salvați România (USR) a depus o inițiativă legislativă care propune interzicerea organizațiilor și simbolurilor comuniste, precum și sancționarea propagandei comuniste, pentru a combate creșterea conținutului favorabil regimului totalitar al lui Nicolae Ceaușescu, răspândit mai ales pe platforma TikTok. Proiectul extinde legislația existentă, care penalizează propaganda fascistă și legionară, pentru a include și crimele comise în timpul comunismului, stabilind pedepse cu închisoarea de la 3 luni până la 3 ani pentru propagandă și între 3 și 10 ani pentru cei care înființează sau aderă la organizații comuniste. Inițiativa, semnată de parlamentarii USR Corina Atanasiu, Cristian Ghinea, Remus Negoi și Narcis Mircescu, include interzicerea amplasării în spațiile publice a statuilor, plăcilor comemorative sau altor semne care promovează personalități comuniste sau faptele regimului totalitar, cu excepția muzeelor, consolidând astfel un efort de apărare a valorilor europene și a democrației în fața tentativelor de reabilitare a unui regim represiv. Atanasiu subliniază că nostalgie pentru comunism nu este o frecvență inofensivă, ci un combustibil pentru curente extremiste care amenință drepturile fundamentale, iar senatori precum Cristian Ghinea avertizează asupra pericolului unor forme noi și distorsionate de 'ceașism' fără Ceaușescu. În timp ce România a interzis din 2002 organizațiile și simbolurile fasciste și legionare, glorificarea comunistă nu a fost până acum reglementată în mod asemănător, ceea ce face această inițiativă un pas important în consolidarea memoriei democratice și respingerea totalitarismului comunist în spațiul public românesc.

Partid reformist din România depune proiect de lege pentru interzicerea organizațiilor și simbolurilor comuniste

USR propune o lege care interzice organizațiile și simbolurile comuniste în România

Parlamentarii din cadrul partidului reformist de centru-dreapta Uniunea Salvați România (USR) au anunțat recent depunerea unui proiect de lege ce vizează interzicerea organizațiilor și simbolurilor comuniste, precum și sancționarea propagandei comuniste. Inițiativa legislativă vine ca răspuns la proliferarea unor mesaje favorabile regimului totalitar condus de Nicolae Ceaușescu, în special pe platforma TikTok.

Scopul legii și contextul social

Proiectul de lege urmărește contracararea valului de conținut care idealizează regimul comunist, iar prin aceasta extinde cadrul legal actual, ce deja incriminează propaganda fascistă și legionară, pentru a include și crimele comise în perioada comunistă. Inițiativa legislativă a fost semnată de parlamentarii USR Corina Atanasiu, Cristian Ghinea, Remus Negoi și Narcis Mircescu.

Corina Atanasiu a declarat într-un comunicat de presă: „Nostalgia pentru comunism nu este o simplă melancolie inofensivă, ci reprezintă combustibil pentru curente extremiste care astăzi promit ‘ordine’ cu prețul drepturilor noastre. Nu putem clădi un viitor prosper pe o istorie falsificată. Prin această lege, ridicăm bariere împotriva reabilitării unui regim terorist și ne asigurăm că România rămâne ancorată în valorile europene, departe de umbrele autoritarismului.”

Prevederile principale ale legii

Proiectul propune interzicerea amplasării în spații publice a statuilor, grupurilor statuare, placelor comemorative sau altor simboluri care promovează personalități reprezentative pentru comunism sau crimele comise în acea perioadă. Singurele excepții sunt muzeele, unde astfel de obiecte vor putea fi expuse în contextul amenajărilor muzeale.

De asemenea, legea introduce sancțiuni penale pentru propaganda comunistă, cu pedepse ce pot varia între 3 luni și 3 ani de închisoare. Cei care înființează sau aderă la organizații comuniste pot fi condamnați la închisoare între 3 și 10 ani.

Senatorul USR Cristian Ghinea a subliniat că „securiștii lui Ceaușescu vor un ceaușism fără Ceaușescu, cu ei în control. România democratică și europeană trebuie să se apere de această agresiune. Românii nostalgici după Ceaușescu sunt victime ale propagandei ce încă persistă, a fantasmelor precum ‘reindustrializarea’ sau ‘autarhia’, forme perverse ale stupidității ceaușiste.”

În anul 2002, România a interzis oficial organizațiile, simbolurile și acțiunile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității sau crime de război. Însă, până în prezent, nu a existat o legislație clară care să sancționeze glorificarea simbolurilor comuniste în mod similar.

Proiectul USR vine astfel să completeze această lacună, consolidând lupta împotriva oricăror forme de propagandă extremiste și împiedicând reabilitarea regimului comunist în conștiința publică.

Impactul și dezbaterile viitoare

Această inițiativă legislativă va deschide, cu siguranță, o dezbatere amplă în spațiul public și în Parlament. Susținătorii o văd ca pe un pas necesar pentru protejarea valorilor democratice și europene ale țării, în timp ce criticii ar putea ridica întrebări legate de libertatea de exprimare și limitele sancționării trecutului istoric.

Indiferent de cursul discuțiilor, inițiativa USR reflectă o atitudine fermă față de trecutul comunist și o dorință clară de a împiedica reluarea discursurilor extremiste care au afectat grav România în secolul XX.

Foto: Cateyeperspective | Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii, rămâneți conectați la România Insider.
Email contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.