Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Parlamentul și Poliția investighează explozia dintr-un bloc rezidențial din București.

Redacția30 octombrie 2025
Parlamentul și Poliția investighează explozia dintr-un bloc rezidențial din București.

Pe scurt

Parlamentul României, prin Camera Deputaților, a aprobat solicitarea partidelor de opoziție Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) de a constitui o comisie de anchetă privind explozia din 17 octombrie de la o clădire rezidențială din sudul Bucureștiului, incident care s-a soldat cu trei morți și 15 răniți, cel mai probabil din cauza unor scurgeri de gaze. În paralel, pe 29 octombrie, Poliția Română a efectuat percheziții în București și județele Ilfov, Prahova și Teleorman, vizând companii și indivizi în legătură cu acest caz penal. Comisia parlamentară va investiga împrejurările, cauzele și responsabilitățile legate de explozie, în contextul în care opoziția argumentează că ancheta penală a Parchetului este limitată la stabilirea răspunderii penale individuale și nu poate aborda deficiențele sistemice ale instituțiilor publice sau cadrul de reglementare, remarcă News.ro. De asemenea, parlamentarii au subliniat tendința instituțiilor de stat de a mușamaliza, întârzia și transfera responsabilități, tragedia din Calea Rahovei fiind percepută ca un simptom al unei crize cronice de responsabilitate și transparență în instituțiile statului. Poliția a adus mai mulți indivizi la audieri și a percheziționat inclusiv sediul operatorului de distribuție a gazului natural, Distrigaz. În cadrul perchezițiilor coordonate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, au fost ridicate documente și dispozitive de stocare, iar șase persoane au fost interogate. Investigațiile continuă fără a fi stabilită o cauză definitivă a exploziei, deși se suspectează o fisură într-o conductă de gaz. Important, ANAF a dezvăluit că firma Ampropertyconstruct SRL (AMPCgaz), implicată în acțiunea de reluare ilegală a furnizării de gaze către clădire, ar fi fost inactivă din punct de vedere legal încă din august 2025.

Parlamentul și Poliția investighează explozia dintr-un bloc rezidențial din București.

Parlamentul României și Poliția demarează anchete privind explozia unei clădiri rezidențiale din București

București, România – Parlamentul României a aprobat solicitarea partidelor opoziției – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) – de a înființa o comisie de anchetă în urma exploziei care a avut loc pe 17 octombrie într-o clădire rezidențială din sudul Bucureștiului. Tragedia a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 15, cel mai probabil cauzată de scurgeri de gaze.

În aceeași zi de miercuri, 29 octombrie, poliția română a efectuat percheziții în București, precum și în județele Ilfov, Prahova și Teleorman. Aceste raiduri au vizat companii și persoane fizice, fiind parte dintr-o anchetă penală desfășurată în urma exploziei.

Comisia parlamentară va examina circumstanțele, cauzele și responsabilitățile legate de acest incident tragic. Potrivit opoziției, această comisie este necesară și legitimă, deoarece investigația penală efectuată de Parchet se limitează la determinarea responsabilităților individuale, fără a putea aborda deficiențele sistematice ale instituțiilor publice sau ale cadrului de reglementare. Parlamentarii susțin că instituțiile statului au tendința de a ascunde faptele, de a întârzia demersurile și de a transfera responsabilitățile.

Mai mult decât atât, opoziția consideră că tragedia din Calea Rahovei nu este un incident izolat, ci un simptom al unei crize cronice de responsabilitate și transparență în instituțiile statului.

Separat, poliția română a efectuat percheziții legate de explozie, aducând mai multe persoane la audieri. S-a raportat că printre locurile percheziționate s-a numărat și sediul operatorului de distribuție a gazelor naturale, Distrigaz.

"În această dimineață, Poliția Română, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, efectuează opt percheziții domiciliare la persoane fizice și juridice, ca parte a dosarului penal deschis în urma exploziei din Rahova. Dintre cele opt percheziții, patru au loc în București, două în Ilfov și câte una în județele Prahova și Teleorman," a anunțat Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Ofițerii implicați în percheziții au confiscat documente și dispozitive de stocare, iar șase indivizi au fost duși la audieri.

Deși cauzele definitive ale exploziei din 17 octombrie nu au fost încă stabilite, o fisură într-o conductă de gaze este cel mai probabilă, conform anchetatorilor.

Un aspect important subliniat de ANAF este că firma Ampropertyconstruct SRL (cunoscută sub numele de AMPCgaz), care a intervenit pentru a îndepărta un sigiliu și a relua furnizarea de gaz înainte de explozie, era, de fapt, inactivă din punct de vedere legal din august 2025.

Foto sursa: Inquam Photos | Pana Tudor

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.