Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Parlamentul României apropie dreptul de a conduce pentru cetățenii non-UE

Redacția•06 decembrie 2025
Parlamentul României apropie dreptul de a conduce pentru cetățenii non-UE

Pe scurt

Parlamentul României a deschis calea pentru acordarea dreptului de a conduce pe drumurile publice cetățenilor din state non-UE prin adoptarea unei ordonanțe de urgență pe 3 decembrie, care reglementează conducerea vehiculelor pentru persoanele ce dețin permis de conducere emis de țări în afara Uniunii Europene. Noua legislație stabilește cadrul legal pentru permiterea conducerii în România fără necesitatea unui permis internațional, vizând în special cetățenii țărilor membre NATO și OCDE, precum și statele cu care România are parteneriate strategice, condiționând dreptul de reciprocitate și pentru o perioadă determinată. Permisele naționale emise de autorități ale unor state care nu sunt semnatare ale Convenției privind circulația rutieră sau ale căror permise nu sunt recunoscute prin tratate bilaterale vor putea fi utilizate, sub rezerva aprobării guvernamentale privind durata valabilității și statele eligibile. De asemenea, ordonanța prevede dreptul de a conduce pentru membrii misiunilor diplomatice, birourilor consulare și organizațiilor internaționale acreditate în România pe durata mandatului acestora, cu condiția de a deține și un pașaport valabil emis de acea țară. Documentul adoptat și de Senat face astfel un pas important în simplificarea accesului la conducere pentru cetățenii non-UE, facilitând mobilitatea internațională, iar Camera Deputaților are rolul decisiv în procesul legislativ. Această modificare legislativă reprezintă un pas esențial pentru integrarea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere în relațiile externe ale României.

Parlamentul României apropie dreptul de a conduce pentru cetățenii non-UE

Parlamentul României deschide calea pentru acordarea dreptului de conducere cetățenilor non-UE

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 3 decembrie, o ordonanță de urgență care reglementează dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru persoanele care dețin permis de conducere emis de un stat din afara Uniunii Europene. Această măsură vine ca răspuns la necesitatea adaptării legislației rutiere la contextul internațional și vizează, în special, cetățeni ai statelor NATO, OECD, dar și ai altor țări cu care România are parteneriate strategice.

Ce prevede noua ordonanță?

Ordonanța creează cadrul legal pentru ca persoanele cu permis național emis de autorități din țări non-UE să poată conduce în România fără a mai fi nevoie să dețină un permis internațional de conducere. Aceasta este o schimbare importantă care simplifică accesul cetățenilor din unele state la dreptul de a conduce în România.

Condiția principală pentru beneficiari este reciproci­tatea: dreptul de a conduce în România va fi acordat persoanelor care dețin permise emise de țări cu care România nu a încheiat un acord privind recunoașterea mutuală a permiselor și care nu sunt membre nici ale Convenției privind circulația rutieră, nici ale Uniunii Europene, cu condiția ca respectivele state să ofere aceleași facilități cetățenilor români.

Durata și țările cărora li se aplică acest drept vor fi stabilite prin hotărâre de guvern și vor include:

  • Statele cu care România are parteneriate strategice;
  • Statele membre ale NATO;
  • Statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Măsuri speciale pentru diplomați și reprezentanți ai organizațiilor internaționale

Draftul ordonanței prevede, totodată, reglementări specifice pentru membri ai misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și ai reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România. Aceștia vor putea conduce pe teritoriul țării noastre pe durata acreditării lor, beneficiind astfel de o excepție clară stabilită în legislație.

Un punct important al ordonanței stipulează că deținătorii de permise naționale emise de autoritățile altor state pot circula în România o perioadă determinată dacă sunt în posesia unui pașaport valabil emis de statul respectiv.

Procedura legislativă și perspectivele aplicării

Ordonanța de urgență a fost adoptată în aceeași zi și de Senat, iar Camera Deputaților funcționează ca for decizional, ceea ce înseamnă că măsura este foarte aproape de a intra în vigoare. Astfel, autoritățile române sporesc flexibilitatea reglementărilor privind dreptul de conducere, răspunzând totodată nevoilor diversificate ale cetățenilor străini care tranzitează sau se stabilesc în România.

Această schimbare legislativă este importantă mai ales pentru mediul de afaceri și pentru comunitățile expatriate din România, care vor beneficia de simplificarea procedurilor de recunoaștere a permiselor de conducere.

Foto: LCVA | Dreamstime.com
Articol realizat de radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.