Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Parlamentul României aprobă legea pentru protecția clienților dezvoltatorilor imobiliari

Redacția•13 noiembrie 2025
Parlamentul României aprobă legea pentru protecția clienților dezvoltatorilor imobiliari

Pe scurt

Parlamentul României a aprobat o lege menită să protejeze clienții dezvoltatorilor imobiliari, impunând limite stricte privind avansurile percepute: dezvoltatorii nu pot solicita mai mult de 5% din valoarea contractului ca plată în avans, bazată pe o notă preliminară, și trebuie să returneze această sumă dacă clientul nu semnează contractul sau o notă promisorie în termen de 60 de zile, din vina exclusivă a dezvoltatorului. Ulterior, plățile sunt etapizate, cu un maxim de 25% din preț după finalizarea structurii de rezistență și încă 20% după încheierea lucrărilor de instalații. Legea permite și perceperea unor sume mai mari în cazul în care dezvoltatorii încheie contracte de asigurare pentru finalizarea proiectelor promise clienților, oferind astfel un nivel suplimentar de siguranță cumpărătorilor. Această inițiativă legislativă a fost redactată după scandalul legat de insolvența Nordis, un dezvoltator imobiliar acuzat de fraudă, și vizează să crească transparența și protecția în sectorul imobiliar. Cu toate acestea, dezvoltatorii consultați au criticat unele prevederi pentru lipsa lor de claritate și pentru costurile suplimentare generate de asigurările obligatorii. Această lege reprezintă un pas important în consolidarea drepturilor consumatorilor pe piața imobiliară din România, echilibrând relația dintre cumpărători și dezvoltatori.

Parlamentul României aprobă legea pentru protecția clienților dezvoltatorilor imobiliari

Parlamentul României aprobă legea pentru protejarea clienților dezvoltatorilor imobiliari

Parlamentul României a adoptat recent o lege menită să ofere protecție suplimentară clienților dezvoltatorilor imobiliari, stabilind reguli stricte privind modalitățile de plată în avans și responsabilitățile dezvoltatorilor. Noua reglementare limitează suma pe care dezvoltatorii o pot solicita ca plată anticipată și impune condiții clare referitoare la returnarea banilor în anumite situații, conform informațiilor publicate de Profit.ro.

Limite clare privind plățile în avans

Potrivit noii legi, dezvoltatorii imobiliari pot cere un avans maxim de 5% din valoarea contractului, în baza unui angajament preliminar (nota preliminară). Acest avans trebuie returnat clientului dacă acesta nu semnează contractul sau o promisiune de vânzare-cumpărare în termen de 60 de zile, iar întârzierea este cauzată exclusiv de dezvoltator. Această prevedere vine să protejeze cumpărătorii de situațiile în care dezvoltatorul nu își respectă obligațiile contractuale, evitând astfel pierderea sumelor plătite în avans.

Plata etapizată a prețului imobilului

Legea impune și un calendar clar pentru plata prețului imobilului: dezvoltatorul poate solicita până la 25% din preț după finalizarea structurii rezistente a clădirii, iar alte 20% după încheierea lucrărilor de instalații. Această etapizare urmărește o corelare între plăți și stadiul efectiv de execuție a lucrărilor, oferind mai multă siguranță cumpărătorilor că investiția lor este justificată real.

Sume mai mari, condiționate de asigurări

Dezvoltatorii care încheie contracte de asigurare pentru finalizarea proiectelor imobiliare au dreptul să perceapă plăți anticipate mai mari decât cele stabilite, însă doar dacă aceste asigurări acoperă complet riscurile clienților. Astfel, legea încurajează responsabilitatea și transparența în derularea proiectelor imobiliare, reducând riscul ca dezvoltatorii să abandoneze lucrările.

Contextul adoptării legii: scandalul Nordis

Inițiativa legislativă a fost lansată și elaborată în urmă cu aproximativ un an, ca urmare a scandalului generat de insolvența dezvoltatorului imobiliar Nordis, acuzat de fraude majore. Experiența negativă a clienților afectați a determinat autoritățile să intervină cu o legislație care să prevină astfel de situații și să protejeze mai eficient cumpărătorii.

Reacțiile pieței imobiliare

În ciuda scopului benefic al legii, dezvoltatorii imobiliari consultați de Digi24 au exprimat nemulțumiri legate de unele prevederi considerate neclare și de costurile suplimentare generate de obligația de a încheia polițe de asigurare pentru finalizarea proiectelor. Aceștia susțin că noile reglementări pot crește semnificativ cheltuielile, ceea ce s-ar putea reflecta asupra prețurilor finale solicitate clienților.

Impactul pentru cumpărători și dezvoltatori

Adoptarea acestei legi marchează un pas important în reglementarea pieței imobiliare din România, creând un cadru mai sigur pentru cumpărători și introducând responsabilități clare pentru dezvoltatori. Limitele stricte privind avansurile și condițiile de returnare a banilor reduc riscul pierderilor financiare pentru clienți, în timp ce plata etapizată a imobilului oferă un sistem transparent și echitabil de achitare.

În același timp, poate exista o perioadă de ajustare pentru dezvoltatori, care trebuie să se adapteze noilor condiții și să gestioneze eventualele costuri adiționale generate de asigurări. Rămâne de văzut dacă aceste modificări vor stimula încrederea cumpărătorilor în proiectele imobiliare și vor consolida stabilitatea pieței pe termen lung.

Jurnalist: Iulian
Contact: iulian@romania-insider.com
Foto: Yury Sevryuk / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.