Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Parlamentul European propune o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale în UE

Redacția•27 noiembrie 2025
Parlamentul European propune o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale în UE

Pe scurt

Parlamentul European a solicitat pe 26 noiembrie introducerea unui prag minim de vârstă de 16 ani la nivelul Uniunii Europene pentru accesul la rețelele sociale, platformele de partajare video și chatboții AI, ca parte a unor reguli stricte menite să protejeze minorii în mediul online, conform unui raport adoptat cu 483 voturi pentru, 92 contra și 86 abțineri. Această inițiativă, deși neavând caracter obligatoriu, subliniază riscurile serioase pentru sănătatea fizică și mentală a tinerilor cauzate de practicile digitale manipulative și adictive, solicitând o interdicție a celor mai nocive dintre acestea. Parlamentarii europeni au evidențiat necesitatea unei protecții sporite împotriva strategiilor de design care pot crește dependența și pot afecta capacitatea minorilor de a se concentra sau de a interpreta corect conținutul online. Propunerea prevede că accesul online al copiilor cu vârste între 13 și 16 ani să fie permis doar cu consimțământul părinților, facilitând astfel o gestionare mai bună a activității digitale a acestora. De asemenea, raportul susține dezvoltarea unei aplicații de verificare a vârstei la nivel european și a unui portofel de identitate digitală, insistând ca metodele de verificare să fie precise și să protejeze intimitatea minorilor, fără a deturna responsabilitatea platformelor de a asigura servicii sigure și adecvate tinerilor prin design. Această poziție a Parlamentului European crește presiunea politică asupra Comisiei Europene și Consiliului UE pentru adoptarea de măsuri concrete care să securizeze utilizarea mediului digital în rândul celor mai tineri utilizatori.

Parlamentul European propune o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale în UE

Parlamentul European solicită o limită de vârstă de 16 ani la nivelul UE pentru accesul pe rețelele sociale

La data de 26 noiembrie, Parlamentul European a făcut un apel pentru introducerea unor reguli comune în Uniunea Europeană menite să consolideze protecția minorilor în mediul online. Deputații europeni recomandă stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platformele de partajare video, precum și la chatboți cu inteligență artificială, conform unui comunicat oficial, preluat de G4media.ro.

De asemenea, Parlamentul European a solicitat interzicerea celor mai dăunătoare și adictive practici digitale care vizează utilizatorii tineri, subliniind riscurile semnificative asupra sănătății fizice și mintale a minorilor în spațiul digital. Această inițiativă vizează creșterea presiunii politice asupra Comisiei Europene și a Consiliului UE, deși raportul adoptat nu impune obligații juridice obligatorii.

Detalii despre vot și importanța protecției minorilor

Raportul, nelegislativ, a fost susținut de o majoritate clară: 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri. Documentul evidențiază îngrijorarea față de metodele manipulative folosite în designul platformelor digitale, care pot spori dependența și pot afecta capacitatea minorilor de concentrare sau interpretare corectă a conținutului online.

Parlamentul solicită o protecție îmbunătățită pentru tineri, argumentând că o limită uniformă de vârstă la 16 ani în întreaga Uniune Europeană ar ajuta părinții să gestioneze mai eficient activitățile digitale ale copiilor. Propunerea prevede ca tinerii cu vârste între 13 și 16 ani să poată accesa aceste servicii online doar cu consimțământul părinților.

Suport pentru instrumentele de verificare a vârstei și identitate digitală

Deputații europeni au salutat și eforturile Comisiei Europene privind dezvoltarea unei aplicații de verificare a vârstei la nivel european, precum și crearea unui „wallet” digital care să conțină identitatea electronică europeană. Ei au subliniat că metodele de verificare trebuie să fie atât precise, cât și să respecte dreptul la confidențialitate al minorilor.

Mai mult, s-a accentuat că aceste instrumente digitale nu pot înlocui responsabilitatea platformelor online de a garanta servicii sigure și adecvate minorilor, prin design-ul și regulile implementate din start.

Implementarea unei astfel de directive ar putea reprezenta un pas semnificativ către un mediu digital mai sigur pentru tineri, reducând expunerea la conținut nepotrivit și la practici ce pot favoriza dependența. În timp ce raportul în sine nu are puterea unei legi, sprijinul majoritar din Parlament transmite un mesaj clar instituțiilor europene că protecția minorilor este o prioritate urgentă în contextul digitalizării tot mai accelerate.

Jurnalist: Iulian
Foto: Flynt/Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii, accesați România Insider.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.