Știri naționale și internaționale

Parlamentul aprobă noua Strategie Națională de Apărare a României pentru perioada 2025–2030

Redacția•27 noiembrie 2025

Pe scurt

Parlamentul României a aprobat Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025-2030, cu 314 voturi „pentru”, 43 „contra” și 3 abțineri, în urma unei sesiuni comune la care a participat și președintele Nicușor Dan, documentul urmând să ghideze politica de securitate națională în următorii ani. Strategia, descrisă de președinte ca un rezultat al consultărilor largi cu instituții, organizații și cetățeni, pune în centrul său siguranța cetățeanului, având ca concept-cheie „independența solidară”, ce îmbină afirmarea identității naționale cu respectul pentru angajamentele internaționale. În cadrul dezbaterilor parlamentare, opoziția a criticat abordarea, liderul partidului POT respingând strategia, iar deputatul UDMR Ödön Szabó denunțând-o ca un „brad de Crăciun ambalat frumos”, dar cu prea multe teme abordate. Totuși, reprezentanți ai PSD și PNL au susținut că strategia reflectă corect riscurile și vulnerabilitățile României, precum și oportunitățile strategice, solicitând însă sprijinul prin politici publice clare, bugete transparente și termene bine definite. Președintele Dan a subliniat schimbările majore globale din ultimii ani, precum deteriorarea ordinii internaționale bazate pe reguli, războiul din Ucraina, creșterea conflictelor, avansul tehnologic rapid, propagarea campaniilor de dezinformare și amenințările hibride venite din partea Rusiei, precum și instabilitatea din vecinătate, de la Republica Moldova și Ucraina până la Balcanii de Vest și Caucazul de Sud. Documentul scoate în evidență și riscurile interne, printre care capacitatea limitată a administrației publice, corupția, evaziunea fiscală, calitatea educației și scăderea demografică, precum și fragmentarea politicilor tehnologice ale statului. În același timp, strategia identifică oportunități majore, inclusiv parteneriatele strategice cu SUA, rolul României în NATO și UE, revitalizarea industriei naționale de apărare, potențialul Portului Constanța, Dunării și regiunii Mării Negre, precum și aportul diasporei și al sectorului tehnologic privat. Obiectivele strategice vizează consolidarea capacităților de apărare, adâncirea cooperării externe, susținerea Republicii Moldova și Ucrainei, promovarea stabilității în Balcanii de Vest și extinderea UE, având ca priorități securitatea și dezvoltarea economică la Marea Neagră. Pe plan intern, documentul insistă pe combaterea corupției prin implicarea serviciilor de informații în colectarea de date, reforme legislative și administrative ce să accelereze soluționarea cauzelor de corupție și să schimbe percepția publică. De asemenea, se promovează stabilitatea economică, reînvierea industriei de apărare, diplomatia economică și atragerea investițiilor străine, cu accent pe oportunitățile oferite de aderarea României la OECD. Președintele Nicușor Dan a punctat importanța implicării cetățenilor și societății civile în implementarea strategiei și s-a angajat să sprijine transformarea angajamentelor în rezultate concrete, subliniind că România nu duce lipsă de strategii, ci de capacitatea de punere în aplicare eficientă, iar în el parlamentarii vor găsi un partener de încredere. Această nouă strategie de apărare reflectă astfel o abordare complexă, pragmatică și orientată spre adaptarea României la contextul geopolitic și intern actual, consolidându-i poziția în regiune și pe scena internațională.

În data de 26 noiembrie, Parlamentul României a adoptat cu o majoritate semnificativă noua Strategie Națională de Apărare, care va ghida politicile de securitate națională pentru următorii cinci ani. Documentul a fost aprobat cu 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și trei abțineri, în urma unei sesiuni comune ale cărei lucrări au fost deschise de președintele Nicușor Dan.

Dezbateri în Parlament: opinii divergente asupra strategiei

În timpul discuțiilor parlamentare care au precedat votul, Ana Maria Gavrilă, lidera partidului de opoziție POT, a anunțat că reprezentanții săi parlamentari vor vota împotriva strategiei. La rândul său, deputatul UDMR Ödön Szabó a criticat documentul, considerându-l „un brad de Crăciun excesiv împodobit”, pentru că abordează un număr prea mare de teme diverse, conform News.ro.

De cealaltă parte, deputatul PSD Mihai Fifor a apreciat că strategia identifică corect riscurile și vulnerabilitățile cu care se confruntă România, oferind în același timp oportunități de consolidare a securității naționale. Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc a subliniat însă că această strategie trebuie să fie susținută de politici publice clare, bugete alocate și termene stricte, precum și să fie transparent comunicată cetățenilor.

Președintele Nicușor Dan: o strategie centrată pe cetățean și pe conceptul de „independență solidară”

În cadrul prezentării strategiei în fața parlamentarilor, președintele Nicușor Dan a evidențiat că documentul este rezultatul unei ample consultări cu instituții, organizații și membri ai societății civile. El a accentuat că cetățenii sunt plasați în centrul politicii de securitate națională, subliniind nevoia de a reconstrui încrederea dintre stat și societate și de a reduce decalajul dintre așteptările publice și performanța administrativă.

Conceptul principal al strategiei, denumit de Dan „independență solidară”, combină afirmarea identității naționale cu respectarea angajamentelor internaționale asumate de România.

Context internațional și provocări globale în strategia pentru 2025–2030

Președintele a punctat schimbările majore în peisajul global survenite după adoptarea strategiei anterioare: degradarea ordinii internaționale bazate pe reguli, războiul în desfășurare din Ucraina, extinderea conflictelor la nivel mondial, evoluția rapidă a tehnologiei, intensificarea campaniilor de dezinformare și presiunea tot mai mare asupra infrastructurilor critice. El a avertizat asupra amenințărilor hibride provenite dinspre Rusia și a riscurilor de instabilitate în vecinătatea României, care cuprinde Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest și Caucazul de Sud.

În privința riscurilor interne, Dan a evidențiat capacitatea limitată a administrației publice pe mai multe paliere, corupția persistentă, evaziunea fiscală extinsă, nivelul scăzut al educației, deficitul de gândire critică și abandonul școlar, declinul demografic, precum și fragmentarea politicilor statului în domeniul tehnologiei.

De asemenea, a adăugat că cercetarea, dezvoltarea și inovarea se află sub nivelul dorit, deși acestea devin din ce în ce mai importante în competiția globală. Din perspectiva societății, un alt risc major îl constituie implicarea civică redusă, ceea ce afectează coeziunea socială.

Oportunități pentru România: parteneriate strategice și potențialul regional

Pe lista oportunităților, președintele a menționat parteneriatele strategice ale României, în special relația solidă cu Statele Unite, rolul activ în NATO și Uniunea Europeană, posibilitatea revitalizării industriei de apărare națională, dar și potențialul economic și strategic al Portului Constanța, Dunării și a regiunii Mării Negre.

În plus, Dan a subliniat avantajele poziției României ca nod regional de conexiuni, forța de muncă competitivă și sectorul privat tech dinamic, precum și contribuția valoroasă a diasporei românești.

Priorități strategice și măsuri interne

Strategia include obiective clare în sfera apărării, a politicii externe și a guvernanței interne. Astfel, se urmărește consolidarea capacităților militare, aprofundarea cooperării cu partenerii externi, susținerea Republicii Moldova și a Ucrainei, promovarea stabilității în Balcanii de Vest și sprijinirea extinderii Uniunii Europene. Zona Mării Negre rămâne un punct focal atât pentru securitate, cât și pentru dezvoltarea economică.

La nivel intern, documentul acordă prioritate luptei împotriva corupției, îmbunătățirii coordonării între instituțiile statului și reformelor ce vizează accelerarea soluționării cazurilor de corupție în justiție.

Președintele a explicat că strategia prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea de date privind corupția, respectând însă cu strictețe separația dintre sistemul de informații și cel judiciar. De asemenea, se intenționează corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie soluționarea dosarelor de corupție și agravează percepția publică că nu există progres în acest domeniu.

Stabilitate economică și dezvoltarea industriei de apărare

Printre obiectivele strategice se numără și asigurarea stabilității economice, relansarea industriei de apărare, întărirea diplomației economice și atragerea investițiilor străine. Președintele Dan a menționat că aderarea României la OECD, preconizată pentru anul următor, va oferi oportunități suplimentare de dezvoltare.

Apel la implicarea societății civile și la aplicarea concretă a strategiei

În final, Nicușor Dan a insistat asupra necesității implicării active a cetățenilor și a societății civile în implementarea strategiei, asigurând sprijinul instituției prezidențiale pentru ca angajamentele asumate să se transforme în rezultate palpabile.

„România nu duce lipsă de strategii sau planuri de implementare”, a transmis președintele parlamentarilor. „Ceea ce contează este să le putem pune în practică – și în mine aveți un partener.”

Autor: Irina Marica
Foto: Presidency.ro

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.