Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Parapet construiește peste 80 MWp capacitate solară în România și Italia pentru Alerion

Redacția•06 noiembrie 2025
Parapet construiește peste 80 MWp capacitate solară în România și Italia pentru Alerion

Pe scurt

Compania românească Parapet, specializată în energie regenerabilă, a semnat șapte contracte importante cu Alerion, un jucător italian din sectorul energiei verzi, listat pe bursa din Milano, pentru dezvoltarea a peste 80,8 MWp capacitate solară instalată în proiecte desfășurate în România, în județele Teleorman și Călărași, și în Italia, în regiunile Puglia și Toscana. Proiectele cuprind amplasamente precum Sass Maor, Ambiez, Dănești, Sant’Agata, Torremaggiore, Gavorrano și Grottole Verga și vor fi finalizate majoritar în cursul anului viitor, echipele Parapet urmând să instaleze aproximativ 120.000 de module fotovoltaice bifaciale montate pe structuri de urmărire cu un singur ax, pe o suprafață totală de 110 hectare – echivalentul a circa 150 de terenuri de fotbal. Un proiect distinctiv este cel de la Sant’Agata, care va integra o centrală eoliană existentă de 20 MW, creând un sistem hibrid solar-eolian, a treia astfel de instalație construită de Parapet pentru sporirea producției de energie și stabilizarea rețelei electrice. CEO-ul Parapet, Andrada Moldovan, a subliniat faptul că parteneriatul consolidat cu Alerion marchează o etapă nouă în evoluția companiei ca contractor EPC regional, anticipând o extindere semnificativă pe piețele din Italia și Germania, menținând totodată creșterea capacității în România. Josef Gostner, CEO Alerion Clean Power, a evidențiat dinamismul pieței românești de energii regenerabile și potențialul de dezvoltare în sectorul fotovoltaic și eolian, reafirmând angajamentul pentru susținerea tranziției către un sistem energetic durabil și rezilient în regiune. În total, cele șapte proiecte vor produce anual peste 150 GWh de energie verde și vor reduce emisiile de CO2 cu peste 45.000 tone. După deschiderea filialei italiene, Parapet a contractat proiecte de aproximativ 5 milioane de euro și și-a extins activitatea în șase regiuni, finalizând teste pentru optimizarea designului structural al instalațiilor solare. Fondată în 2012, Parapet a livrat până în prezent peste 2 GW capacitate regenerabilă în 15 țări europene, acoperind peste 350 de proiecte fotovoltaice, eoliene și hibride, consolidându-și astfel poziția ca lider regional în sectorul energiilor verzi.

Parapet construiește peste 80 MWp capacitate solară în România și Italia pentru Alerion

Compania românească de energie regenerabilă Parapet a anunțat semnarea a șapte contracte cu Alerion, un jucător italian listat la bursa din Milano, specializat în sectorul energiei verzi. Proiectele solare – Sass Maor, Ambiez, Dănești, Sant’Agata, Torremaggiore, Gavorrano și Grottole Verga – însumează o capacitate instalată de aproape 80,8 MWp și vor fi dezvoltate atât în România, în județele Teleorman și Călărași, cât și în Italia, în regiunile Puglia și Toscana.

Proiectele vor fi finalizate în mare parte în 2025

Echipele Parapet vor instala aproximativ 120.000 de module fotovoltaice bifaciale, montate pe structuri cu urmărire pe un singur ax, ce vor acoperi o suprafață totală de circa 110 hectare – echivalentul a aproximativ 150 de terenuri de fotbal. Majoritatea lucrărilor sunt planificate să se finalizeze anul viitor.

Un aspect inovator îl reprezintă proiectul de la Sant’Agata, care va fi conectat la un parc eolian existent de 20 MW, realizând astfel un sistem energetic hibrid ce integrează energia solară cu cea eoliană. Acesta va fi al treilea sistem de acest tip construit de Parapet, cu scopul de a mări producția de energie și de a crește stabilitatea rețelei electrice.

Creștere și extindere în regiune

Andrada Moldovan, CEO Parapet, a declarat: „Prin această colaborare extinsă cu Alerion consolidăm o cooperare de lungă durată și marcăm o nouă etapă în evoluția noastră ca antreprenor general regional. Ne așteptăm la o creștere semnificativă a portofoliului nostru în Italia și Germania, continuând în același timp să ne extindem prezența în România.”

Pe de altă parte, Josef Gostner, CEO al Alerion Clean Power, a subliniat potențialul ridicat de dezvoltare din România: „Piața energiei regenerabile din România a devenit una dintre cele mai dinamice din Europa, iar noi vedem oportunități importante atât pe segmentul fotovoltaic, cât și pe cel eolian. Prin combinarea expertizei locale cu experiența noastră în dezvoltarea și managementul activelor verzi dorim să contribuim la tranziția regiunii către un sistem energetic mai durabil și rezilient.”

Impact semnificativ asupra mediului și energiei verzi

În total, cele șapte proiecte vor produce anual peste 150 GWh de energie verde, reducând emisiile de CO2 cu mai mult de 45.000 de tone, contribuind astfel semnificativ la obiectivele de sustenabilitate ale ambelor țări.

Extinderea activităților Parapet în Italia

După inaugurarea filialei sale din Italia, Parapet a reușit să semneze contracte în valoare de aproximativ 5 milioane de euro și să-și mărească activitatea în șase regiuni italiene, realizând totodată campanii de testare pentru îmbunătățirea designului structural al instalațiilor fotovoltaice.

Fondată în 2012, compania Parapet a implementat deja peste 2 GW de capacitate regenerabilă în 15 țări europene, derulând mai mult de 350 de proiecte în domeniul energiei fotovoltaice, eoliene și hibride.

Pentru detalii suplimentare și actualizări despre proiectele de energie verde din România și Europa, continuați să urmăriți știrile despre energie regenerabilă.

Foto: comunicat de presă Parapet

Irina Mărică, Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.