Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Pădurile din centrul României găzduiesc cele mai mari densități de bufnițe din lume, arată un nou studiu

Redacția•25 noiembrie 2025
Pădurile din centrul României găzduiesc cele mai mari densități de bufnițe din lume, arată un nou studiu

Pe scurt

Pădurile din jurul orașului Brașov și zona Masivului Postăvaru găzduiesc, potrivit unui studiu realizat de biologul Călin Vasile Hodor și profesorul Dan Traian Ionescu de la Facultatea de Silvicultură Brașov, cele mai mari densități mondiale de bufnițe mari, o descoperire remarcabilă care subliniază importanța ecologică a acestei regiuni montane. Cercetarea, efectuată în pădurile administrate de Regia Locală a Pădurilor Kronstadt, a analizat prezența, distribuția și densitatea speciilor de bufnițe mari și mici, relevând că în 44 din cele 50 de puncte de monitorizare s-au identificat indivizi din una sau ambele specii, ceea ce reprezintă 88% din totalul punctelor studiate. În total, s-au înregistrat 73 de exemplare, dintre care 20 bufnițe mari și 53 bufnițe mici, cu densități calculabile pe o rază de 500 m în jurul punctelor de observație: pentru bufnița mică densitatea a fost de 0,94 teritorii la 100 ha (9,4 teritorii la 1000 ha), valoare în limitele cunoscute la nivel european, însă bufnițele mari au prezentat densități de aproape două ori mai mari decât cele înregistrate anterior oriunde în lume, indicând faptul că structura pădurii și resursele alimentare disponibile în Masivul Postăvaru creează condiții optime pentru această specie rară. Studiul mai ia în considerare și influența gestionării forestiere, evidențiind comparații între zonele cu intervenții și cele protejate, întărind astfel concluzia că aceste păduri constituie un habitat unic pentru conservarea bufnițelor și biodiversității locale, consolidând poziția zonei Brașov ca un punct de referință important pentru ecologii și pasionații de natură din România și întreaga lume.

Pădurile din centrul României găzduiesc cele mai mari densități de bufnițe din lume, arată un nou studiu

Pădurile din jurul Brașovului, un refugiu pentru cea mai densă populație de bufnițe mari din lume, arată un studiu recent

Un studiu realizat de biologul Călin Vasile Hodor, din cadrul Wildlife Management Consulting, împreună cu profesorul Dan Traian Ionescu de la Facultatea de Silvicultură din Brașov, relevă faptul că pădurile din vecinătatea orașului Brașov și masivul Postăvaru găzduiesc posibil cea mai ridicată densitate a bufnițelor mari la nivel global, conform informațiilor publicate de BizBrasov.ro.

Analiza speciilor de bufnițe și densitatea lor

Cercetarea a fost concentrată pe prezența, distribuția și densitatea speciilor de bufnițe în pădurile administrate de Administrația Publică Locală a Fondului Forestier Kronstadt. Obiectivul principal a fost identificarea celor două specii de bufnițe, mare și mică, din zona masivului Postăvaru. Studiul a integrat și o analiză asupra structurii habitatului și modul în care gestionarea pădurii influențează prezența acestor păsări, comparând zonele cu intervenții silvice regulate și cele fără intervenții.

Rezultatele studiului: o prezență impresionantă a bufnițelor

Din cele 50 de puncte de monitorizare, bufnițe din una sau ambele categorii au fost depistate în 44 dintre acestea, ceea ce înseamnă o prezență în proporție de 88% dintre locurile monitorizate. Doar în șase puncte nu s-au înregistrat întâlniri cu aceste păsări. În total, cercetătorii au numărat 73 de exemplare, dintre care 20 aparțineau bufnițelor mari, iar 53 - bufnițelor mici.

Densitatea speciilor a fost calculată luând în considerare raza de 500 de metri în jurul punctelor de monitorizare. Astfel, datele agregate au indicat o densitate a bufnițelor mici de aproximativ 0,94 teritorii la 100 de hectare (echivalent cu 9,4 teritorii la 1000 hectare). Pentru bufnițele mari, densitatea a fost estimată la 3,8 teritorii la 1000 hectare.

O densitate record pentru bufnițele mari

În timp ce densitatea bufnițelor mici corespunde valorilor cunoscute până acum la nivel european, densitatea bufnițelor mari din această regiune este aproape dublă față de cele mai mari valori documentate în alte zone ale lumii. Această situație indică faptul că structura pădurii și resursele alimentare din masivul Postăvaru sunt deosebit de favorabile pentru această specie, susțin autorii studiului.

Implicații și perspective

O astfel de descoperire subliniază importanța durabilă a pădurilor din jurul Brașovului nu doar ca ecosistem forestier, ci și ca habitat esențial pentru biodiversitate, în special pentru specii răspândite dar sensibile precum bufnițele mari. Gestionarea atentă și protecția acestor zone sunt fundamentale pentru menținerea și chiar creșterea acestor populații impresionante.

Acest studiu aduce o contribuție valoroasă la cunoașterea biodiversității forestiere din România, evidențiind potențialul unic al masivului Postăvaru și poate stimula noi inițiative de conservare și cercetare.

Foto: Ondrej Prosicky | Dreamstime.com
Sursă: BizBrasov.ro, studiu realizat de Călin Vasile Hodor și profesor Dan Traian Ionescu
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.