Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Opoziția din România depune moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul Ilie Bolojan

Redacția•06 decembrie 2025
Opoziția din România depune moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul Ilie Bolojan

Pe scurt

Opoziția românească a depus vineri, 5 decembrie, o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, acuzând cabinetul de incapacitatea de a gestiona sectoare esențiale precum finanțele, sănătatea, educația, protecția socială, justiția și administrația publică, și solicitând demisia imediată a acestuia, conform raportărilor Agerpres. Intitulată „România nu este de vânzare – Fără progresiști la guvernare”, moțiunea a fost depusă în ambele camere ale Parlamentului de Ninel Peia, quaestor al Senatului și membru al partidului PACE – România Întâi, care a îndemnat parlamentarii PSD să susțină demersul pentru a „scăpa de progresiști”. Documentul a fost semnat de 118 deputați și senatori, membri AUR, PACE – România Întâi, parlamentari neafiliați și fostul premier și lider PSD Victor Ponta, însă opoziția nu deține cele 232 de voturi necesare pentru adoptarea moțiunii într-un Parlament cu 463 de membri. Calendarul legislativ prevede ca textul moțiunii să fie citit luni, 8 decembrie, imediat după alegerile locale din București, iar dezbaterea și votul să aibă loc pe 15 decembrie, potrivit Hontnews.ro. Premierul Ilie Bolojan a declarat la Viena că guvernul va respecta procedura parlamentară și că moțiunea de cenzură va reprezenta un test al sprijinului în Parlament, amintind că în septembrie actualul guvern a supraviețuit altor patru astfel de moțiuni depuse de opoziție ca reacție la cinci proiecte de lege promovate prin procedură accelerată. Acest eveniment politic reflectă tensiunile actuale din scena politică românească, evidențiind disputele acerbe asupra direcției guvernării și a gestionării unor domenii cruciale pentru viața cetățenilor, oferind o perspectivă importantă pentru monitorizarea evoluției stabilității politice în România.

Opoziția din România depune moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul Ilie Bolojan

Opoziția din România depune moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan

Vineri, 5 decembrie, opoziția parlamentară a depus o moțiune de cenzură îndreptată împotriva executivului condus de premierul Ilie Bolojan, acuzând guvernul de incapacitatea de a gestiona sectoare cheie ale țării și solicitând demisia imediată a acestuia, potrivit unui raport Agerpres. Moțiunea poartă titlul „România nu se vinde – Fără progresiști la guvernare” și a fost înregistrată în ambele camere ale Parlamentului de către chestorul Senatului, Ninel Peia, membru al partidului PACE – Prima Românie.

Ninel Peia a făcut un apel către parlamentarii din Partidul Social Democrat (PSD) să susțină această inițiativă, subliniind necesitatea „scoaterea progresiștilor din guvern”. Textul moțiunii critică cabinetul Bolojan pentru ceea ce inițiatorii califică drept o gestionare deficitară a unor domenii fundamentale precum finanțele, sănătatea, educația, protecția socială, justiția și administrația publică – domenii vitale care, în opinia lor, conturează „viața unei națiuni libere și demne”.

Conform declarațiilor lui Ninel Peia, moțiunea a fost semnată de 118 deputați și senatori, printre care se numără membri ai AUR, PACE – Prima Românie, parlamentari neafiliați, precum și fostul premier și lider PSD, Victor Ponta. Cu toate acestea, opoziția nu deține numărul minim necesar de 232 de voturi pentru adoptarea moțiunii în Parlamentul format din 463 de locuri.

Potrivit informațiilor oferite de Hontnews.ro, conducerea Parlamentului a stabilit calendarul legislativ referitor la această moțiune: textul va fi citit în plen luni, 8 decembrie, chiar după încheierea alegerilor locale din București. Dezbaterea și votul sunt programate pentru data de 15 decembrie.

Premierul Ilie Bolojan, aflat joi la Viena, a declarat că guvernul său va respecta procedurile parlamentare: „Dacă este depusă o moțiune de cenzură, procesul parlamentar se va desfășura conform regulilor, iar acestea vor testa sprijinul de care guvernul dispune”, a spus șeful Executivului.

Aceasta nu este prima încercare a opoziției de a darâma guvernul Bolojan. În luna septembrie, cabinetul a reușit să supraviețuiască altor patru moțiuni de cenzură, inițiate ca reacție la cinci proiecte de legi promovate prin procedură accelerată în Parlament.

Opoziția își manifestă astfel nemulțumirea față de conducerea actuală, în timp ce guvernul se pregătește să înfrunte acest nou test politic în plenul Parlamentului la mijloc de decembrie.

Contact: irina.marica@romania-insider.com
Foto: Inquam Photos/George Calin

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.