Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Opoziția de extremă dreapta din România pregătește o moțiune de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan

Redacția•06 decembrie 2025
Opoziția de extremă dreapta din România pregătește o moțiune de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan

Pe scurt

Opoziția de extremă dreaptă din Parlamentul României pregătește o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, inițiată de senatorul Ninel Peia din grupul Pace – România Unită, care vizează în mod special partidul reformist Uniunea Salvați România (USR) și poartă titlul „România nu e de vânzare – un guvern fără USR”. Moțiunea a adunat deja 119 semnături și urmează să fie depusă pe 5 decembrie, beneficiind și de sprijinul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). De remarcat că semnături au provenit și din rândul coaliției guvernamentale, fostul premier Victor Ponta, deputat PSD, anunțând că a semnat moțiunea și argumentând că USR, controlat de forțe externe, pune în pericol interesele naționale, preluând controlul unor instituții cheie ale statului. Ponta a făcut apel către parlamentarii PSD și partenerii din PNL să lupte împotriva acestui „grup anti-românesc” reprezentat de USR. În ciuda criticilor dure aduse de PSD unor membri USR, precum miniștrii Ionuț Moșteanu și Diana Buzoianu, șansele ca moțiunea să treacă sunt reduse, deoarece PSD și PNL ar trebui să voteze împotriva propriului guvern, iar liderul PSD Sorin Grindeanu a subliniat că deputații partidului vor evita această opțiune, mai ales că Victor Ponta nu mai este membru PSD. Guvernul Bolojan a supraviețuit deja unei moțiuni de cenzură în vară, când au fost înregistrate doar 134 voturi pentru demitere din cele 154 necesare opozanților, fiind nevoie de minimum 233 de voturi pentru a răsturna executivul. Astfel, pregătirea acestei noi moțiuni de cenzură reflectă tensiunile politice majore din Parlamentul României, dar și lupta continuă între forțele politice privind influența și direcția guvernării, în timp ce coaliția de guvernământ încearcă să-și mențină stabilitatea și controlul executiv.

Opoziția de extremă dreapta din România pregătește o moțiune de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan

Partidele de extremă-dreapta din Parlamentul României se pregătesc să depună o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul Ilie Bolojan. Inițiativa, semnată de senatorul Ninel Peia din grupul Pace – România Întâi, vizează în mod special partidul reformist Uniunea Salvați România (USR). Denumită „România nu e de vânzare – Un guvern fără USR”, moțiunea reprezintă o reacție directă la implicarea USR în conducerea ministerelor-cheie.

Conform declarațiilor inițiatorilor, moțiunea a strâns deja 119 semnături și urmează să fie depusă oficial vineri, 5 decembrie. Senatorul Ninel Peia a precizat pentru News.ro că și partidul de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este alături de această inițiativă.

Surprinzător pentru mulți, printre semnatari se regăsesc și membri ai coaliției de guvernare. Fostul premier Victor Ponta, deputat PSD, a anunțat în mod public că și-a pus semnătura pe textul moțiunii. Ponta a explicat pe Facebook că această inițiativă reunește peste 22 de parlamentari care „înțeleg pericolul pentru România reprezentat de preluarea statului (la Ministerul de Externe, Apărare, Economie, Mediu, Radioul Public și companiile în care statul este acționar) de către grupul USR, un grup controlat și dirijat de forțe externe, care acționează împotriva interesului național.”

Victor Ponta, care a condus PSD în perioada 2010-2015, a îndemnat parlamentarii social-democrați și partenerii din Partidul Național Liberal (PNL) să se mobilizeze „în lupta împotriva acestui grup anti-românesc numit USR.” Cele trei formațiuni, alături de UDMR, alcătuiesc în prezent coaliția guvernamentală, deținând peste 65% din mandate în Parlament.

De-a lungul timpului, PSD a fost un adversar declarat al reformiștilor din USR, iar critici recente au vizat figurile-cheie ale USR din Executiv. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, aflat la final de mandat, a fost criticat pentru anumite nereguli legate de studiile sale și a demisionat între timp. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a fost acuzată de liderul PSD Sorin Grindeanu că a contribuit la criza apei din județul Prahova, un scandal local de amploare.

Cu toate acestea, probabilitatea ca moțiunea de cenzură să treacă este redusă. Atât PSD, cât și PNL, părți din actuala coaliție guvernamentală, ar vota practic împotriva propriului guvern. Sorin Grindeanu a subliniat că Victor Ponta, care a candidat fără succes la alegerile prezidențiale din acest an, nu mai este membru PSD, iar șansele ca deputații social-democrați să susțină moțiunea sunt foarte mici.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a trecut deja printr-un vot de neîncredere în vara acestui an. Atunci au votat pentru moțiune 134 de parlamentari din cei 154 care au susținut-o inițial, provenind de la principalele partide de opoziție: AUR, SOS și POT. Pentru demiterea executivului este necesar un minim de 233 de voturi, ceea ce face ca în prezent șansele de schimbare a guvernului să fie foarte scăzute.

Rămâne de văzut dacă această nouă moțiune va reuși să zguduie scena politică românească și să influențeze echilibrul puterii în Parlament. Până atunci, tensiunile dintre USR și celelalte formațiuni rămân evidente, indicând un an politic tumultuos în 2026.

Foto: Ninel Peia (Facebook)
Autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.