Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

OMV Petrom și CE Oltenia încep lucrările la patru parcuri solare în România

Redacția•23 decembrie 2025
OMV Petrom și CE Oltenia încep lucrările la patru parcuri solare în România

Pe scurt

OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) au demarat lucrările de construcție pentru patru parcuri solare fotovoltaice cu o capacitate totală instalată de aproximativ 550 MW, situate în localitățile Ișalnița, Tismana și Rovinari, care urmează să fie funcționale în 2026. Investiția totală depășește 400 de milioane de euro, 70% din finanțare venind prin Fondul de Modernizare, prima tranșă de circa 16 milioane de euro fiind încasată în decembrie 2025. Proiectele reprezintă un pas important în transformarea regiunii, cu tradiție în producția de energie pe bază de cărbune, într-un hub de energie regenerabilă, iar OMV Petrom și CE Oltenia dețin fiecare câte 50% din aceste inițiative, reflectând angajamentul comun pentru un viitor energetic cu emisii scăzute de carbon. Franck Neel, membru în Consiliul Executiv al OMV Petrom responsabil cu Gas și Power, subliniază astfel contribuția semnificativă a acestor proiecte la obiectivele climatice ale României și Uniunii Europene, marcând o etapă-cheie în tranziția energetică durabilă a regiunii Oltenia. Acest parteneriat strategic și investiția masivă evidențiază rolul crucial al energiilor regenerabile în dezvoltarea viitorului energetic al României, oferind oportunități pentru creșterea sustenabilă și reducerea emisiilor poluante la scară largă.

OMV Petrom și CE Oltenia încep lucrările la patru parcuri solare în România

OMV Petrom și CE Oltenia demarează construcția a patru parcuri solare în România

Producătorul de energie OMV Petrom și compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) au anunțat începerea lucrărilor de construcție pentru patru proiecte fotovoltaice cu o capacitate totală instalată de aproximativ 550 MW. Aceste parcuri solare, amplasate în zonele Ișalnița, Tismana și Rovinari, sunt programate să devină operaționale în anul 2026.

Investiție majoră în energia verde

Valoarea totală a investiției pentru cele patru instalații solare depășește 400 de milioane de euro, din care aproximativ 70% este finanțat prin Fondul de Modernizare al Uniunii Europene. Prima tranșă a acestei finanțări, în valoare de aproximativ 16 milioane de euro, a fost primită încă din decembrie 2025, marcând un pas important în materializarea proiectelor.

OMV Petrom și CE Oltenia sunt parteneri egali în această inițiativă, fiecare deținând 50% din participație. CE Oltenia, cunoscută anterior ca un complex energetico-minier pe bază de cărbune, se află într-un proces intens de tranziție către producția de energie cu emisii reduse de carbon.

Transformarea unei regiuni cu tradiție în exploatarea cărbunelui

Prin aceste proiecte, OMV Petrom reafirmă angajamentul său față de un viitor energetic sustenabil și contribuie semnificativ la îndeplinirea obiectivelor climatice asumate de România și Uniunea Europeană. „Transformăm o regiune cu o lungă tradiție în energia pe bază de cărbune într-un nou centru important pentru energia regenerabilă,” a declarat Franck Neel, membru al Consiliului Executiv OMV Petrom responsabil cu divizia de Gaz și Energie.

Inițiativa reflectă o tendință clară în sectorul energetic românesc și european, în care investițiile în surse regenerabile capătă un rol tot mai central, atât din perspectiva sustenabilității, cât și din cea a securității energetice.

Detalii despre locații și impactul asupra comunităților

Cele patru parcuri vor fi dezvoltate în trei localități cheie din județul Dolj și Gorj: Ișalnița, Tismana și Rovinari. Aceste zone, recunoscute pentru activitățile miniere, vor beneficia nu doar de diversificarea surselor energetice, ci și de noi locuri de muncă și investiții în infrastructură.

Realizarea acestor proiecte aduce o schimbare semnificativă în peisajul energetic local, susținând o economie verde și reducând amprenta de carbon a producției de energie din regiune.

Perspective pentru energia regenerabilă în România

Proiectele inițiate de OMV Petrom și CE Oltenia reprezintă un exemplu concludent al modului în care companiile energetice tradiționale pot aborda cu succes tranziția către surse regenerabile. Cu o capacitate instalată impresionantă și o finanțare substanțială deja asigurată, aceste parcuri solare vor contribui substanțial la mixul energetic național și la obiectivele de decarbonizare asumate la nivel european.

Consolidarea sectorului fotovoltaic din România, combinată cu sprijinul fondurilor europene și interesul activ al jucătorilor din industrie, poate accelera dezvoltarea unei economii verzi sustenabile, cu beneficii pe termen lung pentru mediu, economie și societate.

Contact redacție: simona@romania-insider.com

Foto: Deyangeorgiev/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.