Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

OMV Petrom primește timp suplimentar pentru explorări în perimetrul offshore Neptun Deep

Redacția•10 decembrie 2025
OMV Petrom primește timp suplimentar pentru explorări în perimetrul offshore Neptun Deep

Pe scurt

OMV Petrom și Romgaz au obținut o prelungire de doi ani, până în noiembrie 2027, pentru perioada de explorare a perimetrului offshore Neptun Deep, conform unui comunicat oficial al guvernului român, menținând însă termenul final al contractului de concesiune în 2045. Companiile au anunțat continuarea explorărilor printr-o nouă sondă de explorare, în timp ce OMV Petrom intenționează să finalizeze până la sfârșitul anului 2026 forajul a zece sonde de producție pe blocurile Domino și Pelican South din același perimetru, cu producție estimată din 2027. Modificările contractuale impuse de guvern includ renunțarea de către OMV Petrom la acțiunile judiciare aflate în arbitraj la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris și cele pe rol național, însă compania își păstrează drepturile privind veniturile din contractele existente, deși acestea pot fi influențate de legislații precum Legea Offshore, ce conferă statului drepturi preemptive asupra resurselor offshore. Amendamentele abordează, de asemenea, costurile ecologice și stabilitatea regimului fiscal. Inițial, OMV Petrom solicitase o amânare de o lună pentru demararea forajului explorator, evitând astfel pierderea unei părți din contract și o amendă de 50 de milioane de euro, în contextul criticilor statului român privind ritmul lent al operațiunilor. Recent, compania a depus documentația de mediu pentru execuția forajului sondei Anaconda-1, evaluată ca fiind esențială pentru menținerea drepturilor concesionate și pentru investigarea unor resurse suplimentare de gaze naturale. Forajul acestei sonde este o obligație contractuală, aspect dezbătut recent într-o întâlnire la sediul guvernului între premierul Ilie Bolojan și reprezentanții OMV Petrom. Prospecțiunile de explorare Nard-1 și Anaconda-1, cu adâncimea de peste 3.000 de metri, reprezintă oportunități-cheie pentru dezvoltarea perimetrului Neptun Deep, subliniind angajamentul celor două companii în valorificarea resurselor energetice offshore ale României.

OMV Petrom primește timp suplimentar pentru explorări în perimetrul offshore Neptun Deep

OMV Petrom primește o extensie de doi ani pentru explorări suplimentare în perimetrul offshore Neptun Deep

OMV Petrom (BVB: SNP), în calitate de operator, împreună cu Romgaz (BVB: SNG), partener egal în perimetrul offshore Neptun Deep, au obținut din partea guvernului României o prelungire de doi ani a perioadei de explorare prevăzute în contractul de concesiune, până în noiembrie 2027, conform unui comunicat oficial al guvernului. Durata totală a contractului, care urma să expire în 2045, rămâne neschimbată.

Recent, cele două companii au anunțat intenția de a continua cu forajul unui nou puț de explorare în această zonă, consolidând astfel angajamentul pentru valorificarea resurselor de hidrocarburi din perimetrul Neptun Deep.

Obiectivele pentru producție în Neptun Deep

Pe lângă lucrările de explorare, OMV Petrom și-a propus să finalizeze până la sfârșitul anului 2026 forajul a zece sonde de producție în blocurile Domino și Pelican South, care fac parte din același perimetru Neptun Deep. Se așteaptă ca extracția gazelor naturale să înceapă în 2027, reprezentând un pas important în dezvoltarea sectorului offshore românesc.

Amendamentele acordului de concesiune și obligațiile OMV Petrom

Comunicatul guvernamental mai precizează că modificările aduse acordului de concesiune presupun și o obligativitate pentru OMV Petrom: renunțarea la acțiunile în justiție întreprinse anterior, inclusiv cele aflate sub incidența Regulamentului de Arbitraj al Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris din 2021, precum și la cele pendinte în fața instanțelor naționale.

Potrivit unor informații suplimentare publicate de Profit.ro, acordul include și unele aspecte legate de protejarea drepturilor OMV Petrom privind veniturile provenite din contractele deja încheiate pentru gazele naturale din Neptun Deep. Aceste drepturi ar putea fi limitate prin alte reglementări, precum Legea Offshore, care oferă statului anumite drepturi preferențiale asupra resurselor marine. În plus, noile amendamente adresează costurile legate de ecologizarea mediului și asigură stabilitatea regimului fiscal pe durata exploatărilor.

Întârzieri și reacții oficiale

În octombrie 2023, OMV Petrom a solicitat o prelungire de o lună a termenului pentru demararea lucrărilor de foraj ale noului puț de explorare, pentru a evita încălcarea obligațiilor contractuale, care ar fi putut duce la pierderea parțială a contractului de concesiune și la o amendă de 50 de milioane de euro. La acea vreme, publicația austriacă Der Standard a relatat că statul român și-ar fi exprimat nemulțumirea față de ritmul lent al operațiunilor și a insistat ca procedurile să fie accelerate.

Documentația de mediu pentru Anaconda-1

Recent, publicația Ziua de Constanța a dezvăluit că OMV Petrom a depus documentația de mediu necesară la Garda de Mediu Constanța pentru efectuarea forajului în zona offshore mai adâncă a sondei Anaconda-1. Autoritățile consideră această investiție esențială pentru menținerea drepturilor companiei în cadrul contractului de concesiune pentru segmentul din perimetru. Scopul principal este investigarea unor potențiale resurse de gaze suplimentare față de cele deja identificate.

Forajul acestui puț este o obligație contractuală, iar angajamentul OMV Petrom față de acest proiect a fost unul dintre subiectele centrale abordate în data de 2 decembrie, în cadrul unei întâlniri la sediul guvernului, între premierul Ilie Bolojan și reprezentanții companiei.

Planuri detaliate și perspective

OMV Petrom și Romgaz au pregătit deja documentația necesară pentru noul puț de explorare care va atinge o adâncime de peste 3.000 de metri. În plus, în perimetrul Neptun Deep au fost identificate anterior alte două perspective promițătoare: Nard (Nard-1) și Anaconda (Anaconda-1).

Această extindere a explorărilor și confirmarea angajamentelor de dezvoltare reiterează importanța Neptun Deep pentru industria energetică românească și pentru asigurarea securității energetice pe termen lung.

Foto: Inquam Photos/George Călin
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.