Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

OMV Petrom depune documentația pentru al doilea puț de explorare în ape adânci în perimetrul Neptun Deep

Redacția•09 decembrie 2025
OMV Petrom depune documentația pentru al doilea puț de explorare în ape adânci în perimetrul Neptun Deep

Pe scurt

OMV Petrom, împreună cu Romgaz, concesionarul perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, a depus documentația de mediu pentru forarea unei noi sonde exploratorii cu denumirea Anaconda-1, care reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea zăcământului de gaze naturale de 100 de miliarde de metri cubi descoperit anterior în perimetrul Neptun Deep, prin forajele Pelican Sud și Domino. Această sondă nouă, ce va fi forată la o adâncime de aproape 3.700 de metri, în ape cu o adâncime de aproximativ 1.500 de metri, va verifica eventuale resurse suplimentare de gaze naturale, iar costul estimat al proiectului este în jur de 62 de milioane de dolari. Forajul Anaconda-1 este și o obligație contractuală, iar nerespectarea acestuia ar fi dus la pierderea concesiunii pentru o parte din perimetrul Neptun Deep de către cele două companii. În paralel, se derulează instalarea a zece sonde de exploatare pe fundul mării, pregătind astfel prima aducțiune de gaze către țărm, estimată pentru 2027. Contractul de concesiune impune astfel identificarea și explorarea a cel puțin două noi prospecte, Anaconda-1 și Nard-1, acesta din urmă preconizând forarea la o adâncime de aproximativ 3.200 de metri, în ape de 970 de metri adâncime, cu costuri similare. Dezvoltarea perimetrului Neptun Deep prin aceste foraje promite să aducă României o sursă importantă de gaze naturale, contribuind la securitatea energetică a țării.

OMV Petrom depune documentația pentru al doilea puț de explorare în ape adânci în perimetrul Neptun Deep

OMV Petrom depune documentația pentru a doua sondă de explorare în apele adânci din perimetrul Neptun Deep

OMV Petrom, împreună cu Romgaz, concesionarul perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, a transmis autorităților documentația necesară pentru o nouă forare în apele adânci ale acestui perimetru. Această etapă este esențială pentru verificarea existenței unor resurse suplimentare de gaze naturale, pe lângă cele deja identificate în perimetrul care urmează să asigure prima extracție semnificativă de gaz natural pentru România, dintr-un zăcământ estimat la circa 100 miliarde metri cubi.

Dezvoltarea continuă a zăcământului Neptun Deep

Sonda Anaconda-1 reprezintă o nouă fază în dezvoltarea perimetrului Neptun Deep, după ce în urma lucrărilor de foraj Pelican Sud și Domino au fost descoperite rezerve semnificative de gaze. În prezent, pe fundul mării se instalează cele zece sonde de exploatare, care vor începe livrarea gazelor către țărm începând cu anul 2027, conform planurilor operatorului.

Conform contractului de concesiune, forarea acestei noi sonde este o obligație fermă a companiilor concesionare. Nerespectarea acestei clauze ar fi putut atrage pierderea drepturilor asupra unei părți din perimetrul Neptun Deep, după cum a transmis Economica.net.

Detaliile tehnice ale forajului Anaconda-1

Proiectul de foraj Anaconda-1 presupune realizarea unei sonde exploratorii la o adâncime de aproximativ 3.700 de metri. Potrivit datelor publicate în primăvară de Profit.ro, costurile estimate pentru această forare se ridică la aproximativ 62 milioane de dolari. Zona vizată pentru foraj se află la o adâncime a apei de circa 1.500 de metri.

Sonda va contribui la confirmarea existenței sau inexistenței gazelor naturale în această zonă, oferind astfel informații esențiale pentru viitoarele decizii de investiții și extindere în perimetrul Neptun Deep.

Obligațiile contractuale și alte perspective de foraj

În baza contractului de concesiune valabil pentru perimetrul Neptun Deep, companiile Petrom și Romgaz – Petrom fiind operatorul – sunt obligate să efectueze încă o sondă în ape adânci. Astfel, au fost identificate două prospecte potențiale: Nard (Nard-1) și Anaconda (Anaconda-1).

Prospectul Nard presupune forarea unei sonde la o adâncime de aproximativ 3.200 de metri, într-o zonă cu o adâncime a apei de 970 de metri. Costurile asociate acestui foraj sunt comparabile cu cele estimate pentru Anaconda-1.

Această etapă suplimentară de explorare este crucială pentru completarea şi consolidarea portofoliului de resurse din Marea Neagră, care are un potențial strategic pentru securitatea energetică a României.

Redactat de Iulian, romania-insider.com
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Pentru mai multe detalii despre proiectele energetice din Marea Neagră și evoluția investițiilor în sectorul gazelor naturale, rămâneți conectați cu cele mai recente știri din domeniu.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.