Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Oameni de știință americani cercetează viața microbiană extremă în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, România

Redacția•11 decembrie 2025
Oameni de știință americani cercetează viața microbiană extremă în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, România

Pe scurt

Parcul Geologic Global UNESCO Ţinutul Buzăului din România s-a transformat într-un „laborator viu” pentru o echipă de cercetători americani din cadrul proiectului interdisciplinar Two Frontiers, care studiază microorganisme capabile să supraviețuiască în condiții extreme, precum izvoarele de metan, cele sulfuroase și petroliere, sursele saline și alte fenomene geologice rare ce reproduc medii asemănătoare cu cele de pe alte planete. Obiectivul pe termen lung al acestui demers științific, finanțat de Seed Health, este de a contribui la soluționarea crizei climatice prin înțelegerea microorganismelor ce pot captura metan și dioxid de carbon, dar și sprijinirea cercetărilor privind susținerea vieții în afara Terrei. După experimentele de pe Marea Tireniană din această vară, unde au investigat comunități microbiene din apropierea vulcanilor de noroi, acum cercetătorii colectează probe de la Vulcanii de Noroi, Valea Salinei și zona satului Colți, analizând materialele într-un laborator mobil amplasat la centrul GeoGate din sediul geoparcului. Braden Tierney, microbiolog doctorat la Harvard și director executiv al proiectului, subliniază capacitatea extraordinară a microbilor de a-și remodela mediul pentru a supraviețui în condiții uneori ostile, utilizând compuși considerați toxici sau inutili de către alți organisme. Ţinutul Buzăului, prin diversitatea sa ecologică excepțională, oferă un teren ideal pentru descoperirea unor comunități microbiene unice, fapt remarcat și de managerul geoparcului, Răzvan-Gabriel Popa, care evidențiază totodată creșterea interesului specialiștilor în urma recunoașterii UNESCO din 2022 și potențialul regiunii de a susține cercetări cu impact global. Acest parteneriat între comunitatea științifică internațională și geoparcul românesc reafirmă importanța științifică și naturală a Ţinutului Buzăului, transformând zona într-un punct de referință pentru studiul vieții microbiene extremofile și al strategiilor adaptative ce pot inspira soluții inovatoare pentru probleme globale actuale.

Oameni de știință americani cercetează viața microbiană extremă în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, România

O echipă americană studiază formele extreme de viață microbiană din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, România

Ținutul Buzăului, desemnat Geoparc Global UNESCO, a devenit în această săptămână un adevărat „laborator viu” pentru o echipă de cercetători americani care au sosit în România să studieze microorganisme ce pot supraviețui în condiții extreme. Acești savanți fac parte din organizația interdisciplinară The Two Frontiers Project și își concentrează atenția pe fenomene naturale precum emanările de metan, izvoarele de sulf și petrol, sursele saline și alte forme geografice neobișnuite care seamănă cu medii similare ce ar putea exista pe alte planete.

Scopul pe termen lung al acestui proiect este de a sprijini soluții pentru criza climatică, prin cercetarea microorganismelor capabile să captureze gaze cu efect de seră, precum metanul și dioxidul de carbon. De asemenea, studiul susține explorarea posibilităților de susținere a vieții în medii extraterestre, conform informațiilor din comunicatul de presă.

Acest studiu vine să completeze cercetările anterioare derulate în această vară în Marea Tireniană, unde echipa a analizat comunitățile microbiene din jurul vulcanilor de nămol. De această dată, în România se află patru cercetători și un fotograf documentarist, care vor preleva probe de la Vulcanii de Nămol, Valea Salinelor și alte locații apropiate satului Colți. Toate materialele vor fi analizate într-un laborator mobil instalat la centrul de vizitare GeoGate, sediul geoparcului.

„Microbii au o capacitate extraordinară de a-și modela mediul pentru a-și asigura supraviețuirea”, a explicat Braden Tierney, microbiolog cu doctorat la Harvard Medical School și director executiv al Two Frontiers Project. „Aceștia prosperează în unele dintre cele mai neprielnice locuri de pe planetă – de la condiții de frig extrem și presiune înaltă, până la medii cu salinitate intensă, unde reușesc să folosească compuși considerați inutili sau chiar toxici de către noi. Astfel, ei rescriu în mod constant regulile supraviețuirii,” a adăugat acesta.

Tierney a subliniat că puține locuri din lume oferă o diversitate atât de mare a condițiilor naturale, precum Geoparcul Buzău, exprimându-și convingerea că zona ascunde comunități microbiene unice de valoare științifică ridicată.

La rândul său, Răzvan-Gabriel Popa, director general al Geoparcului Global UNESCO Ținutul Buzăului, a evidențiat importanța colaborării, care confirmă creșterea relevanței științifice a regiunii. „Suntem onorați că experții de la Two Frontiers au ales să își desfășoare cercetările aici, într-un teritoriu ce oferă condiții naturale rare și extrem de relevante,” a spus Popa.

El a adăugat că după declararea oficială a zonei ca Geoparc UNESCO în 2022, interesul geologilor, biologilor și altor specialiști a crescut în mod semnificativ, iar caracteristicile aparte ale ținutului Buzăului sunt de așteptat să aducă descoperiri cu impact la nivel mondial.

Această inițiativă reprezintă un pas important în înțelegerea modului în care viața poate prospera în medii ostile, oferind noi perspective atât pentru ecologia planetei noastre, cât și pentru explorările spațiale de viitor.

Foto: comunicat de presă

Irina Marica
romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.