Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

o problemă pentru economia locală

Redacția•15 decembrie 2025
o problemă pentru economia locală

Pe scurt

România rămâne în continuare lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește decalajul de TVA, pierzând aproximativ o treime din veniturile din TVA și impozitul pe profit, conform unei analize PwC România bazate pe raportul „VAT Gap in Europe” al UE, poziție păstrată de peste un deceniu. Datele arată că cele mai mari decalaje de TVA în UE au fost înregistrate în România, Slovacia, Polonia și Italia, principalele cauze fiind evaziunea fiscală, în contrast cu țări precum Danemarca, Olanda și Finlanda, care au cele mai mici decalaje, sub 3%. În unele state occidentale și nordice, precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria și Franța, presiunea asupra veniturilor publice provine mai mult din eroziunea bazei fiscale și transferul profiturilor, nu din evaziune. Situația fiscală și bugetară a României este critică din cauza problemelor acumulative, printre care lipsa predictibilității generate de modificările legislative frecvente, cheltuielile publice nesustenabile și întârzierea digitalizării administrației fiscale, conform Ruxandrei Târlescu, partener PwC România. Acestea conduc la inechitate fiscală, deficite bugetare greu de finanțat și la creșteri repetate de taxe. Datele PwC arată că veniturile bugetare din impozitul pe profit au fost în anul precedent de 36 miliarde RON, iar din TVA de 121 miliarde RON, în timp ce deficitul bugetar a depășit 152 miliarde RON. O colectare mai eficientă ar fi avut un impact semnificativ, în ordinea miliardelor, și accelerarea introducerii tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale este esențială pentru îmbunătățirea colectării taxelor. PwC atrage atenția că soluția exclusivă prin creșterea taxelor agravează costurile pentru afaceri, descurajează investițiile și încetinește creșterea economică, generând efecte negative asupra veniturilor publice, evidențiind astfel necesitatea unor reforme fiscale și administrative profunde pentru stabilizarea și dezvoltarea sustenabilă a economiei românești.

o problemă pentru economia locală

România rămâne liderul UE la diferența de TVA

România continuă să dețină cea mai mare diferență de colectare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) din Uniunea Europeană, pierzând aproximativ o treime din veniturile provenite din TVA și impozitul pe profit, conform unui raport realizat de PwC România pe baza studiului „VAT Gap in Europe” al Comisiei Europene. Pentru al zecelea an consecutiv, țara noastră se află în fruntea clasamentului privind necolectarea TVA, arată analiza consultanților PwC.

Diferențe semnificative în colectarea TVA în UE

Raportul relevă că cele mai mari diferențe între TVA-ul declarat și cel așteptat se înregistrează în România, Slovacia, Polonia și Italia, aceste țări confruntându-se în principal cu evaziunea fiscală, care a generat pierderi semnificative pentru bugetele lor naționale. În opoziție, cele mai mici diferențe, sub 3%, au fost raportate în Danemarca, Olanda și Finlanda, unde sistemele fiscale sunt mult mai eficiente.

În alte state din nordul și vestul Europei, precum Suedia, Austria, Franța, Danemarca și Finlanda, presiunea asupra încasărilor bugetare nu provine neapărat din evaziunea fiscală internă, ci mai degrabă din erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor către jurisdicții cu fiscalitate mai favorabilă, conform specialiștilor PwC.

Probleme structurale urgente pentru România

„Situația fiscală și bugetară a României a devenit critică ca urmare a unor probleme acumulate: lipsa predictibilității cauzată de modificările legislative frecvente, cheltuielile publice nerealiste și întârzierile în digitalizarea administrației fiscale,” a explicat Ruxandra Târlescu, partener coordonator al serviciilor fiscale în cadrul PwC România, citată în comunicatul de presă.

Aceasta a subliniat că efectele acestor dificultăți se traduc printr-o inechitate fiscală pentru contribuabili, dar și prin deficit bugetar tot mai greu de acoperit, ceea ce determină creșteri repetate ale taxelor.

Date concrete despre situația fiscală românească

Conform datelor PwC, anul trecut veniturile din impozitul pe profit au fost de circa 36 miliarde lei (7,78 miliarde USD), în timp ce veniturile din TVA s-au ridicat la aproximativ 121 miliarde lei (26,14 miliarde USD). În același timp, deficitul bugetar a depășit 152 miliarde lei (32,85 miliarde USD).

„Este cert că o colectare mai bună a impozitelor ar fi avut un impact semnificativ, la nivelul miliardelor pentru buget,” a continuat Ruxandra Târlescu. Aceasta a adăugat că o soluție esențială pentru creșterea eficienței în colectarea fiscală constă în accelerarea utilizării tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale.

Riscurile unei strategii bazate exclusiv pe majorarea taxelor

PwC avertizează că soluția exclusivă a majorării taxelor pentru a face față presiunilor bugetare poate conduce la creșterea costurilor pentru mediul de afaceri, descurajarea investițiilor și încetinirea creșterii economice. Toate acestea au efecte negative în lanț asupra veniturilor publice și a stabilității fiscale pe termen mediu și lung.

Pentru România, așadar, cheia stă nu doar în modificări legislative, ci mai ales în reforme structurale profunde, care să asigure predictibilitate, digitalizare și combaterea eficientă a evaziunii fiscale – elemente esențiale pentru un sistem fiscal echilibrat și sustenabil.

Iulian, romania-insider.com

Tax collection concept
Foto: Andrey Popov / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.