Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Numărul companiilor dizolvate în România a crescut cu 26% în primele 11 luni ale anului 2025

Redacția•29 decembrie 2025
Numărul companiilor dizolvate în România a crescut cu 26% în primele 11 luni ale anului 2025

Pe scurt

Numărul companiilor dizolvate în România a crescut semnificativ cu 26,23% în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 51.805 față de 41.039 în aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului și preluate de Agerpres. Domeniul cu cele mai multe dizolvări a fost comerțul angro și cu amănuntul, precum și reparația vehiculelor și motocicletelor, cu un total de 11.433 companii închise, marcând o creștere de 1,33% față de 2024. Alte sectoare afectate puternic au fost construcțiile (4.251 dizolvări, +2,63%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (4.244, +5,47%) și industria prelucrătoare (3.530, +2,98%). Capitala București a înregistrat cele mai multe dizolvări, respectiv 10.341, în creștere cu 26,62%, urmată de județele Cluj (2.904, +33,58%), Ilfov (2.684, +19,29%), Constanța (2.510, +13,17%), Timiș (2.186, +18,87%), Brașov (1.922, +41,01%), Iași (1.918, +21,24%) și Prahova (1.725, +34,35%). La polul opus, județe precum Ialomița, Covasna, Mehedinți sau Harghita au avut cele mai puține dizolvări, dar cu creșteri procentuale considerabile. Cele mai importante creșteri procentuale se remarcă în județele Maramureș (+55,6%), Olt (+52,03%), Alba (+49,19%), Bihor (+44,93%) și Vâlcea (+43,73%). Niciun județ nu a înregistrat scăderi la acest capitol, evidențiind o tendință națională de creștere a dizolvării firmelor. Această evoluție survine într-un context economic tensionat, caracterizat de presiuni fiscale sporite asupra mediului privat românesc, ca măsură a guvernului de a reduce deficitul bugetar, targetând o scădere moderată a deficitului la 8,4% din PIB pentru anul 2025, față de 8,65% în 2024. Astfel, creșterea dizolvărilor reflectă impactul acestor măsuri fiscale și provocările întâmpinate de antreprenorii români în menținerea activității în condiții economice dificile.

Numărul companiilor dizolvate în România a crescut cu 26% în primele 11 luni ale anului 2025

Numărul companiilor dizolvate în România a înregistrat o creștere semnificativă în primele 11 luni din 2025, ajungând la 51.805, față de 41.039 în aceeași perioadă din 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și citate de Agerpres. Această creștere reprezintă o majorare de 26,23% a dizolvărilor, indicând un context economic dificil pentru mediul de afaceri autohton.

Domenii de activitate cu cele mai multe dizolvări

Cel mai afectat sector a fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde s-au înregistrat 11.433 de dizolvări în intervalul ianuarie – noiembrie 2025. Aceasta reprezintă o creștere modestă, de 1,33%, față de aceeași perioadă a anului anterior.

Alte domenii cu un număr ridicat de firme închise sunt:

  • Construcțiile - 4.251 dizolvări (+2,63%)
  • Activitățile profesionale, științifice și tehnice - 4.244 dizolvări (+5,47%)
  • Industria prelucrătoare - 3.530 dizolvări (+2,98%)

Aceste cifre reflectă provocările ridicate cu care se confruntă firmele din aceste ramuri, influențate și de condițiile economice generale.

Distribuția geografică a dizolvărilor

Capitala este în fruntea clasamentului, cu un total de 10.341 de firme dizolvate, ceea ce reprezintă o creștere de 26,62% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Pe următoarele poziții se află județele Cluj (2.904 firme, +33,58%), Ilfov (2.684 firme, +19,29%), Constanța (2.510 firme, +13,17%) și Timiș (2.186 firme, +18,87%).

Totodată, județe precum Brașov (1.922 firme, +41,01%), Iași (1.918 firme, +21,24%) și Prahova (1.725 firme, +34,35%) au raportat creșteri notabile ale numărului de dizolvări.

În contrast, cele mai puține astfel de cazuri au fost înregistrate în județele Ialomița (274 dizolvări, +29,25%), Covasna (298, +38,6%), Mehedinți (349, +33,72%), Călărași (351, +17,79%), Harghita (379, +0,26%) și Teleorman (387, +17,99%).

Județele cu cele mai mari creșteri procentuale

Printre județele cu cea mai importantă creștere procentuală a dizolvărilor se numără Maramureș (+55,6%), Olt (+52,03%), Alba (+49,19%), Bihor (+44,93%) și Vâlcea (+43,73%). Niciunul dintre județe nu a raportat scăderi în ceea ce privește numărul companiilor închise.

Context economic și fiscal

Aceste cifre vin într-un moment în care mediul privat din România resimte presiuni fiscale tot mai mari. Guvernul încearcă să gestioneze un deficit bugetar considerabil, țintind o reducere moderată a acestuia la 8,4% din PIB pentru anul 2025, de la 8,65% în 2024. Această strategie de ajustare fiscală poate crea dificultăți suplimentare pentru firme, mai ales pentru cele mici și mijlocii, ceea ce se reflectă în numărul crescut de dizolvări.

Mediul de business se confruntă astfel cu un amplu proces de recalibrare, în care presiunile fiscale crescute și condițiile economice volatile par să conducă la o rată ridicată a închiderii companiilor pe parcursul anului.

Foto: Rochu2008 | Dreamstime.com
radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.