Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Nuclearelectrica și US Critical Metals încheie acord neangajant pentru dezvoltarea capacității de procesare a pământurilor rare în România

Redacția•10 decembrie 2025
Nuclearelectrica și US Critical Metals încheie acord neangajant pentru dezvoltarea capacității de procesare a pământurilor rare în România

Pe scurt

Nuclearelectrica, prin subsidiara sa de la Feldioara, în parteneriat cu compania americană Critical Metals Corp (CRML), specializată în minerale critice, au semnat un acord preliminar non-obligatoriu pentru dezvoltarea unei facilități industriale de procesare a pământurilor rare în România, proiect ce urmează să valorifice concentratul din proiectul Tanbreez din Groenlanda, una dintre cele mai mari resurse de pământuri rare grele din lume. Această colaborare propune crearea unei unități de ultimă generație în România, capabilă să producă magneți de calitate pentru industria aerospațială și militară, esențiali pentru tehnologia de apărare, drone, rachete, echipamente medicale, motoare electrice, transport și microeconomie, marcând astfel un pas crucial pentru autonomia strategică a Europei față de dependența de piața chineză, dominantă în prezent în sectorul metalelor rare. Acordul are ca scop evaluarea oportunității înființării unui joint venture cu o deținere egală 50%-50% între CRML și statul român prin FPCU Feldioara, urmând ca în lunile următoare să se analizeze temeinic bazele tehnice și comerciale pentru realizarea acestei unități moderne de procesare. Proiectul este considerat unul istoric, reprezentând prima verigă europeană integrală de la extracția minereului până la producția finală a materialelor strategice utilizate în tehnologiile avansate și industria de apărare, poziționând România ca un punct focal în producția occidentală de metale rare, o industrie actualmente dominată de China, subliniind astfel un potențial major pentru economia strategică și tehnologică a Europei și României.

Nuclearelectrica și US Critical Metals încheie acord neangajant pentru dezvoltarea capacității de procesare a pământurilor rare în România

Nuclearelectrica și US Critical Metals semnează un acord neangajant pentru dezvoltarea unei facilități de procesare a pământurilor rare în România

Pe 9 decembrie, Nuclearelectrica, compania națională de energie nucleară din România (BVB: SNN), împreună cu Critical Metals Corp. (Nasdaq: CRML), o firmă americană specializată în minerale critice, au anunțat semnarea unui acord neangajant privind construirea unei facilități industriale de procesare a pământurilor rare, care va fi amplasată în Feldioara, România. Această inițiativă marchează un pas important în dezvoltarea capacităților europene de producție și procesare a unor materiale esențiale pentru tehnologii avansate și sectorul de apărare.

O facilitate de vârf pentru procesarea pământurilor rare la Feldioara

Facilitățile planificate să funcționeze la Feldioara, unde Nuclearelectrica administrează prin subsidiara sa, Uzina de Prelucrare a Concentraților de Uraniu (FPCU), vor avea ca sursă de materie primă concentratul provenit din proiectul Tanbreez din Groenlanda. Acest proiect de exploatare est considerat unul dintre cele mai mari depozite de pământuri rare grele din lume. În cadrul acordului, Critical Metals Corp. va deține drepturi de preluare a 50% din producția totală pe întreaga durată a exploatării miniere.

Conform reprezentanților CRML, obiectivul principal este realizarea unei unități industriale de ultimă generație în România, capabilă să producă magneți de calitate aerospace și militară. Acești magneți sunt componente vitale în tehnologiile de apărare, drone, rachete, echipamente medicale, motoare electrice, transport și microelectronică. Astfel, proiectul contribuie decisiv la autonomia strategică a Europei în contextul dependenței ridicate față de piața chineză.

Un acord neangajant pentru evaluarea unui parteneriat echitabil

Nuclearelectrica a clarificat faptul că documentul semnat are caracter neangajant, având ca scop evaluarea oportunității formării unei societăți mixte (joint venture). Acest termen de înțelegere (Term Sheet) prevede o colaborare în cote egale, 50%-50%, între FPCU Feldioara și CRML pentru potențiala punere în funcțiune a facilității avansate de procesare a metalelor rare.

În următoarele luni, ambele părți vor lucra împreună pentru a analiza temeinic bazele tehnice și comerciale ale proiectului, în conformitate cu prevederile Term Sheet-ului. Această etapă de cercetare nu presupune niciun angajament legal sau financiar pentru Nuclearelectrica și FPCU Feldioara, fiind considerată o explorare a potențialului unei colaborări care merită aprofundată, după cum a declarat Cosmin Ghiță, CEO al Nuclearelectrica.

Un pas istoric pentru România și Europa

Inițiativa este descrisă ca un moment istoric, reprezentând prima verigă europeană într-un lanț complet integrat – de la extracția materiei prime până la producția finală a materialelor strategice folosite în domenii cheie precum apărarea, tehnologia avansată și industria. Prin acest joint venture deținut în mod egal de CRML și statul român prin FPCU, România va deveni un nucleu central al producției de metale rare pentru Occident, o industrie care în prezent este dominată în mare măsură de China.

Acest proiect este așteptat să aducă nu doar beneficii economice locale și regionale, ci și să întărească poziția strategică a României pe harta producției europene de materiale critice, contribuind astfel la reducerea dependenței continentale față de sursele externe, în special cea chineză.

Foto: Inquam Photos / George Călin
Reportaj realizat de Iulian, Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.