Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Nova H primește un împrumut de 75 milioane EUR pentru centrala de stocare a energiei în vestul României

Redacția•23 decembrie 2025
Nova H primește un împrumut de 75 milioane EUR pentru centrala de stocare a energiei în vestul României

Pe scurt

Banca Transilvania a acordat un împrumut de investiții de peste 75 de milioane de euro către Nova H, o companie deținută de Nova Power & Gas, pentru dezvoltarea celei mai mari facilități de stocare a energiei prin baterii din România, cu o capacitate de 200 MW și o capacitate de stocare de 400 MWh, situată în Florești, județul Cluj. Această unitate a început să funcționeze comercial în această lună, coincizând cu anunțul Nova Power & Gas privind începerea lucrărilor pentru o centrală electrică pe ciclu combinat de 160 MW în Câmpia Turzii, tot în județul Cluj. Valoarea totală a celor două investiții depășește 350 de milioane de euro, evidențiind un angajament semnificativ pentru dezvoltarea infrastructurii energetice românești. Nova Power & Gas, parte a grupului E-INFRA, este o companie 100% românească care activează pe întreg lanțul energetic, de la producție și aprovizionare până la stocare și investiții în infrastructură, consolidându-și astfel poziția de lider în sectorul energetic local și susținând tranziția către o energie mai sustenabilă și eficientă. Această inițiativă reprezintă un pas important pentru România în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, contribuind la stabilitatea rețelei și la integrarea surselor regenerabile într-un mod mai eficient.

Nova H primește un împrumut de 75 milioane EUR pentru centrala de stocare a energiei în vestul României

Nova H primește un împrumut de investiții de 75 milioane EUR pentru centrala de stocare a energiei în baterii din vestul României

Banca Transilvania a acordat un împrumut de investiții în valoare de peste 75 milioane de euro către Nova H, companie deținută de Nova Power & Gas, pentru realizarea celei mai mari centrale de stocare a energiei în baterii din România. Această facilitate, situată în Florești, județul Cluj, are o putere instalată de 200 MW și o capacitate de stocare de 400 MWh, reprezentând un pas semnificativ în dezvoltarea infrastructurii energetice locale.

Lansată în regim comercial chiar în această lună, unitatea de stocare vine la numai câteva zile după ce Nova Power & Gas a anunțat demararea lucrărilor la o centrală electrică cu ciclu combinat de 160 MW, amplasată în Câmpia Turzii, tot în județul Cluj. Valoarea totală combinată a celor două proiecte depășește 350 de milioane de euro, consolidând poziția companiei pe piața energetică românească.

Nova Power & Gas face parte din grupul E-INFRA și este o societate 100% românească, cu activități diversificate de-a lungul întregului lanț energetic. Compania acoperă producția, distribuția, stocarea energiei și investițiile în infrastructură, contribuind astfel la modernizarea și eficientizarea sectorului energetic național.

Investiții care deschid noi orizonturi în energia românească

Noua centrală de stocare a energiei în baterii reprezintă o inovație esențială pentru stabilitatea și flexibilitatea rețelei electrice din România. Cu o capacitate de 200 MW și o posibilitate de stocare de 400 MWh, instalația poate absorbi excesul de energie generat în perioadele de consum redus și îl poate elibera în momentele de vârf, contribuind astfel la echilibrarea sistemului energetic și la integrarea unor surse regenerabile intermitente.

Această investiție strategică a fost posibilă prin sprijinul financiar acordat de Banca Transilvania, una dintre cele mai active instituții financiare în sectorul energetic românesc. Suma acordată reflectă încrederea în potențialul pe termen lung al proiectului și în capacitatea Nova H de a livra soluții energetice inovatoare și sustenabile.

Centrala cu ciclu combinat din Câmpia Turzii – un alt pilon al strategiei Nova

Pe lângă facilitatea de stocare, Nova Power & Gas dezvoltă și o centrală electrică cu ciclu combinat în Câmpia Turzii, care va avea o putere instalată de 160 MW. Aceasta va utiliza gaze naturale pentru o producție eficientă și flexibilă de energie electrică, complementând astfel sursele regenerabile și facilitând o tranziție energetică echilibrată.

Prin aceste două investiții majore, Nova Power & Gas amplifică rolul său de lider în domeniul energetic, contribuind nu doar la creșterea capacității de producție, dar și la consolidarea sistemului de stocare a energiei, element critic în contextul integrării pe scară largă a energiei regenerabile.

Companie cu origini și impact românesc

Fiind o entitate 100% românească, Nova Power & Gas se angajează să sprijine dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii energetice naționale. Activitățile companiei, ce acoperă de la producție și furnizare până la stocare și modernizarea infrastructurii, reflectă o viziune integrată și adaptată nevoilor actuale ale pieței.

E-INFRA Group, sub umbrela căruia operează Nova Power & Gas, susține investiții care redefinesc peisajul energetic al României, promovând tehnologiile moderne și reducerea emisiilor printr-un mix echilibrat de surse energetice.

Cu aceste proiecte, România face pași importanți spre o rețea energetică mai inteligentă, sustenabilă și rezilientă, iar sprijinul financiar al Băncii Transilvania simbolizează încrederea în potențialul industriei locale de profil.

Centrala de stocare energie în baterii
Foto: Hrishchenko Oleksandr / Dreamstime.com

Pentru mai multe informații, contact: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.