Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Nouă secțiune de 50 km din autostrada A7 din România, deschisă traficului

Redacția•23 decembrie 2025
Nouă secțiune de 50 km din autostrada A7 din România, deschisă traficului

Pe scurt

Un nou tronson de aproximativ 50 km al autostrăzii A7 „Moldova” a fost inaugurat marți, 23 decembrie, conectând Focșani de zona de dincolo de Adjud, oferind astfel o distanță continuă de aproape 250 km de autostradă între București și regiunea Moldova. Noua porțiune, deschisă la ora 11:00, cuprinde două segmente: primii 35 km fac parte din Secțiunea 1, Focșani – Bacău, iar următorii 15 km până la nord de Adjud din Secțiunea 2. În prezent, aproximativ 145 km din A7 sunt funcționali între Focșani și Dumbrava (joncțiunea cu A3), iar de aici până în București sunt încă aproximativ 46 km până în zona Pipera–Petricani. Deschiderea noii secțiuni permite șoferilor să evite traficul aglomerat de pe DN2/E85, însă încă nu există zone de servicii între Buzău și Adjud. Această realizare reprezintă un succes major pentru constructorul local UMB, dar conform Asociației Pro Infrastructura, toate celelalte secțiuni rămase ale A7 au depășit termenele oficiale de finalizare, cu întârzieri majore mai ales după Adjud. Din cele 14 loturi contractate, 11 sunt cu UMB, care a finalizat deja 5 secțiuni. După deschiderea totală a segmentelor dintre Focșani și Adjud, totalul autostrăzilor și drumurilor expres din România va ajunge la peste 1.416 km, din care aproape 147 km puși în funcțiune în 2025. Autostrada A7 „Moldova”, cu o lungime de aproape 450 km între Ploiești și granița cu Ucraina la Siret, are rolul strategic de a prelua traficul greu și de tranzit de pe DN2, unul dintre cele mai aglomerate și periculoase drumuri naționale din țară. În prezent, pe A7 sunt 145 km deschiși traficului, 190 km în construcție și aproape 115 km în procedură de licitație. În următorii ani, se așteaptă finalizarea treptată a secțiunilor rămase, deși cu anumite întârzieri, consolidând astfel o infrastructură rutieră esențială pentru dezvoltarea regiunii Moldova și pentru fluidizarea traficului în centrul și nord-estul României.

Nouă secțiune de 50 km din autostrada A7 din România, deschisă traficului

Marți, 23 decembrie 2025, a fost inaugurată o nouă secțiune de aproximativ 50 de kilometri a autostrăzii A7, cunoscută și sub numele de autostrada „Moldova”. Traseul nou deschis leagă orașul Focșani de zona situată dincolo de Adjud, oferind șoferilor o distanță continuă pe autostradă de aproape 250 de kilometri, de la București până în regiunea Moldova.

Detalii despre noua secțiune și importanța ei pentru traficul rutier

Secțiunea de 50 km a fost dată în folosință la ora 11:00 și este formată din două părți distincte: primii 35 km aparțin Lotului 1, Focșani – Bacău, iar cei 15 km următori până la Adjud Nord fac parte din Lotul 2.

În prezent, autostrada A7 are în exploatare aproximativ 145 km între Focșani și intersecția Dumbrava cu A3, iar între această intersecție și București sunt încă în funcțiune circa 46 km, care ajung în zona Pipera–Petricani.

Prin deschiderea acestei noi secțiuni, șoferii pot evita traficul intens de pe DN2/E85, principala arteră națională folosită în trecut pentru această rută. Cu toate acestea, în zona cuprinsă între Buzău și Adjud nu există încă puncte de servicii deschise pentru utilizatori, lucru care urmează să fie remediat pe viitor.

Un pas important pentru constructorul UMB, dar întârziere pe alte loturi

Dezvoltarea acestei porțiuni reprezintă un succes notabil pentru UMB, unul dintre cei mai importanți constructori locali, care a realizat deja cinci dintre cele 14 tronsoane contractate pe autostrada A7, toate aflate în regiunea Moldova.

Totuși, conform asociației Pro Infrastructura, renumită organizație civică activă în domeniul transporturilor, toate celelalte secțiuni rămase nefinalizate au depășit termenele inițial stabilite. Contractele prevăd finalizarea secțiunii Focșani–Domnești până în septembrie 2025 și terminarea tuturor celorlalte cinci sectoare între Domnești și Pașcani până în noiembrie 2025.

Progresul lucrărilor este deficitar după Adjud, existând întârzieri semnificative. Deși până la Răcăciuni lucrările sunt aproape finalizate, iar Lotul 3 din sudul Bacăului este realizat în proporție de circa 70%, în ultimele trei secțiuni dinspre Bacău procentul de execuție fizică nu depășește în prezent 40%, potrivit Pro Infrastructura, citată de HotNews.

Impactul asupra rețelei de drumuri rapide și autostrăzi din România

Odată ce toate loturile cuprinse între Focșani și Adjud vor fi deschise circulației, lungimea totală a autostrăzilor și drumurilor expres aflate în exploatare în România va ajunge la 1.416,3 km. Dintre aceștia, nu mai puțin de 146,5 km au fost inaugurați pe parcursul anului 2025, ceea ce reflectă un avans important în rețeaua națională de transport.

Autostrada A7 – un coridor strategic pentru Moldova

Autostrada „Moldova” este un drum de mare viteză cu o lungime totală estimată la aproape 450 km, ce leagă Ploieștiul de orașul Siret, la granița cu Ucraina. Această autostradă traversează Moldova din sud spre nord și face legătura cu regiunea Muntenia, fiind proiectată să preia traficul greu și de tranzit de pe DN2 (E85), una dintre cele mai circulate și periculoase artere rutiere naționale.

În prezent, circa 145 km din A7 sunt deja funcționali, alți 190 km sunt în lucru, iar aproximativ 115 km sunt în faza de licitație sau pregătire a lucrărilor. Cele mai lungi segmente deschise sunt cele dintre Ploiești (intersecția cu A3 la Dumbrava) și Buzău (63 km) și cea dintre Buzău și nordul Focșaniului (82 km). În acest an se așteaptă deschiderea a încă două loturi, însumând aproximativ 53 km între Focșani și Bacău, în timp ce ultimele secțiuni către Bacău și mai departe către Pașcani sunt programate să fie finalizate în 2026, deși cu unele întârzieri.

Concluzii

Deschiderea noii secțiuni de 50 km pe autostrada A7 este un pas semnificativ înainte în procesul de modernizare și dezvoltare a infrastructurii rutiere din România, facilitând accesul rapid și sigur spre și dinspre Moldova și contribuind la descongestionarea arterelor naționale. Totuși, gestionarea întârzierilor și asigurarea finalizării la timp a proiectului rămân provocări majore pentru autorități și constructori.

Foto: Cristian Pistol (Facebook)
Autor: Radu Mihăilescu
Email: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.