Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Nouă din zece angajatori din România intenționează să acorde beneficiile de Crăciun anul acesta, arată un sondaj eJobs

Redacția•06 decembrie 2025
Nouă din zece angajatori din România intenționează să acorde beneficiile de Crăciun anul acesta, arată un sondaj eJobs

Pe scurt

Potrivit unui studiu recent realizat de platforma de recrutare online eJobs, aproximativ nouă din zece angajatori români (89,7%) intenționează să ofere beneficii de Crăciun angajaților lor în acest an, evidențiind o tradiție solidă de recompense de sfârșit de an în ciuda provocărilor economice din 2025. Studiul arată că cele mai comune beneficii sunt primele financiare, acordate de 60% dintre angajatori, urmate de petreceri de echipă (48%) și vouchere cadou sau carduri de cumpărături (44%). Alte forme de recompensă includ coșuri cadou (36%), zile libere suplimentare (8%), tombole cu premii și tichete de vacanță, fiecare reprezentând câte 4%. Bugetul alocat per angajat s-a situat în cele mai multe cazuri între 201-400 RON (o treime dintre angajatori), 28% au prevăzut între 401-600 RON, iar un procent egal va cheltui peste 1.000 RON. În comparație cu anul trecut, 84% dintre angajatori și-au menținut nivelul beneficiilor, 8% l-au majorat, iar 8% l-au redus, subliniind importanța acestor beneficii în motivarea și retenția personalului, așa cum afirmă Ana Călugăru, Head of Communications la eJobs. Interesant, 12% utilizează aceste beneficii ca stimulent de performanță, iar 4% le oferă pentru a compensa lipsa majorărilor salariale. Preferințele angajaților sunt aliniate cu cele ale angajatorilor, cu 81% dintre ei dorind prime în bani, urmate de vouchere cadou (32%), zile libere plătite (28%) și coșuri cadou (17,2%). Majoritatea apreciază un pachet de beneficii în valoare de peste 500 RON, iar peste jumătate ar resimți o lipsă de apreciere dacă nu ar primi astfel de beneficii de Crăciun, evidențiind importanța lor pentru climatul organizațional și satisfacția angajaților. Studiul a fost realizat în noiembrie 2025 și a inclus 115 angajatori și 950 de angajați, confirmând că, în ciuda condițiilor economice complicate, tradiția recompenselor de sărbători rămâne o prioritate în mediul de afaceri românesc.

Nouă din zece angajatori din România intenționează să acorde beneficiile de Crăciun anul acesta, arată un sondaj eJobs

Nouă din zece angajatori români intenționează să acorde beneficii de Crăciun în acest an, relevă un sondaj eJobs

Un procent covârșitor de angajatori din România, aproape nouă din zece, planifică să ofere beneficii speciale angajaților în preajma sărbătorilor de iarnă, conform unui studiu recent realizat de platforma online de recrutare eJobs. Datele arată că 89,7% dintre companiile chestionate au pregătit diverse recompense pentru luna decembrie, în timp ce 10,3% declară că nu dispun de un buget dedicat pentru astfel de facilități.

Bonusurile financiare, preferatele angajatorilor și angajaților

La fel ca în anii precedenți, bonurile în bani rămân cea mai răspândită modalitate de a răsplăti echipele. Aproximativ 60% dintre angajatori au declarat că vor acorda bonusuri bănești înainte de Crăciun. În plus, 48% periclitează organizarea unei petreceri festive de sfârșit de an, iar 44% intenționează să ofere carduri cadou sau vouchere de cumpărături.

Pe lângă acestea, alte forme populare de recompense includ coșurile cadou cu produse de sezon, pe care 36% dintre angajatori le vor distribui, zile libere suplimentare (8%), tombole cu premii (4%) și vouchere de vacanță acordate tot de circa 4% dintre angajatori.

Bugetele alocate pentru beneficiile de sărbători

Referitor la sumele destinate fiecărui angajat, o treime dintre angajatori au alocat între 201 și 400 de lei pentru beneficiile de Crăciun, 28% au prevăzut o sumă cuprinsă între 401 și 600 lei, iar un alt segment de 28% va cheltui peste 1.000 de lei per angajat.

Comparativ cu anul precedent, 84% dintre companii spun că valorile pachetelor de beneficii au rămas neschimbate, în timp ce 8% au mărit bugetele, iar alți 8% au fost nevoiți să le reducă.

Motivația angajatorilor în menținerea beneficiilor

„Deși 2025 a fost un an complicat pentru multe firme, marcat de schimbări economice și fiscale, majoritatea angajatorilor au decis să nu taie fondurile alocate beneficiilor de Crăciun. Motivația principală este că aceste recompense contribuie la motivarea și păstrarea angajaților. Aceștia s-au obișnuit cu această tradiție de final de an, iar eliminarea ei ar putea genera nemulțumiri,” explică Ana Călugăru, Head of Communications la eJobs.

Totodată, 12% dintre angajatori utilizează aceste beneficii pentru a recompensa performanța, iar 4% le oferă ca o compensație pentru imposibilitatea de a acorda majorări salariale în acest an.

Opinia angajaților despre beneficiile de Crăciun

Preferințele salariaților sunt în linie cu ofertele angajatorilor: 81% dintre angajați își doresc cel mai mult bonusuri bănești, urmați de către cei care preferă carduri cadou (32%), zile libere plătite (28%), coșuri cadou (17,2%) și petreceri de echipă (15,6%).

În ceea ce privește valoarea considerată adecvată a pachetului de beneficii, 38,1% au ales o sumă peste 1.000 de lei, în timp ce 35,7% au preferat un prag între 500 și 1.000 de lei. Doar 6,6% cred că pachetele pentru acest an vor fi mai mari decât cele din 2024.

Impactul absenței beneficiilor asupra angajaților

Mai mult de jumătate dintre angajați (52,3%) au declarat că s-ar simți subapreciați în cazul în care nu ar primi nimic de Crăciun. Alți 26,6% ar fi dezamăgiți, dar ar înțelege situația având în vedere climatul economic. Un segment de 11,1% afirmă că nu i-ar deranja, dacă primesc suficiente avantaje pe parcursul întregului an, iar 10% spun că nicio decizie legată de beneficiile de sărbători nu ar avea un impact negativ asupra lor.

Metodologia studiului

Sondajul a fost realizat în luna noiembrie și a inclus răspunsurile a 115 angajatori și 950 de angajați din diverse domenii.

Irina Marica
România Insider
Foto: Uladzimir Liubamirski/Dreamstime.com; generat AI

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.