Știri naționale și internaționale

Noua abordare privind temele pentru acasă

Redacția•22 decembrie 2025

Pe scurt

Ministerul Educației din România a introdus reguli noi privind temele pentru acasă în învățământul preuniversitar, cu scopul de a echilibra volumul și dificultatea acestora astfel încât să sprijine procesul educațional, nu să-l împovăreze. Ordonanța ministerială diferențiază temele obligatorii, destinate tuturor elevilor dintr-o clasă și de dificultate medie, de cele suplimentare, opționale și adaptate nevoilor individuale, menite pentru recuperare sau pentru elevii performanți. Timpul maxim pentru temele obligatorii este de o oră pe zi la ciclul primar și până la două ore pentru ciclurile următoare, iar monitorizarea respectării acestor limite revine directorului școlii pentru ciclul primar și diriginților pentru celelalte cicluri. Temele de vacanță sunt opționale și considerate suplimentare, iar elevii din clasa pregătitoare nu primesc teme deloc, conform noii reglementări. De asemenea, temele nu trebuie folosite ca instrument de constrângere și nu pot înlocui materia predată sistematic în clasă. Regulile subliniază importanța evitării unor efecte negative precum pierderea interesului pentru învățare, epuizarea fizică și emoțională sau reducerea timpului liber al elevilor. Feedback-ul anual de la elevi și părinți privind utilitatea temelor va fi colectat și analizat pentru îmbunătățirea procesului educațional. În contextul acestor schimbări, ministrul Educației a evidențiat că temele trebuie să faciliteze învățarea, să stimuleze curiozitatea, responsabilitatea și perseverența și să susțină echitatea în educație, în timp ce volumul excesiv de teme raportat la un program școlar deja încărcat a fost o problemă sesizată atât de elevi, cât și de părinți în sondaje naționale. Deși opinia profesorilor este divizată privind reglementarea temelor, noile norme vin să prevină abuzurile și să promoveze o educație mai eficientă și colaborativă, reducând stresul legat de teme și facilitând un climat educațional sănătos și motivant pentru toți actorii implicați. Astfel, România schimbă fundamental modul în care este abordată tematica pentru acasă, punând accent pe echilibru, calitate și sustenabilitate în procesul educațional preuniversitar.

Reforma temelor acasă: Cum schimbă România abordarea temelor școlare

Ministerul Educației a introdus recent un set de reguli noi care vizează temele pentru acasă în învățământul preuniversitar, stabilind clar rolul temelor și timpul maxim alocat pentru realizarea acestora. Aceste reglementări doresc să echilibreze cerințele educaționale cu nevoile reale ale elevilor, fiind în ton cu feedback-ul primit atât de la părinți, cât și de la elevi.

Temele obligatorii versus cele opționale și individualizate

Potrivit ordinului ministerial, temele se împart în două categorii principale: temele obligatorii, care sunt adresate tuturor elevilor din clasă și se caracterizează prin dificultate medie, și temele suplimentare, ce sunt opționale, pot fi personalizate pentru elevi cu dificultăți sau pentru cei cu performanțe ridicate. Scopul acestora este fie remedierea unor lacune, fie stimularea elevilor excepționali.

Durata maximă dedicată temelor obligatorii este fixată astfel încât să nu depășească o oră pe zi la ciclul primar și două ore pe zi pentru celelalte cicluri preuniversitare. Conducerea școlii are responsabilitatea monitorizării respectării acestor limite la ciclul primar, pornind de la analiza proprie și de la feedback-ul primit de la elevi și părinți. La celelalte cicluri, acest rol cade în sarcina dirigintelui.

Mai mult, pentru o disciplină, poate exista o singură temă mai amplă pe parcursul fiecărui modul de învățare, încurajând astfel aprofundarea și aplicarea cunoștințelor.

Pauza de la teme în vacanțe și ciclul pregătitor fără teme

În mod concret, ordinul ministerial prevede ca elevii din ciclul primar și secundar să nu primească teme în timpul vacanțelor. Orice sarcină suplimentară rămâne opțională și este considerată temă suplimentară. De asemenea, elevii din clasa pregătitoare nu vor avea teme deloc, pentru a nu-i suprasolicita într-un moment crucial al adaptării școlare.

Temele nu trebuie să fie un instrument de presiune

Un aspect esențial al noilor reguli este faptul că temele nu pot fi folosite ca mijloc de constrângere. Conținutul educațional ce trebuie aprofundat sistematic trebuie să fie predat la clasă și nu mutat în sarcina temelor. Astfel, se evită supraîncărcarea elevilor cu activități repetitive sau prea dificile care pot genera frustrare, pierderea motivației, oboseală fizică și psihică, sau reducerea timpului pentru activități recreative și culturale esențiale dezvoltării armonioase.

Profesorii sunt îndemnați să țină cont de aceste posibile efecte negative atunci când stabilesc temele, evitând monotonia și suprasolicitarea, precum și creșterea decalajului dintre elevii capabili și cei care au nevoie de sprijin suplimentar.

Feedback anual și evaluare flexibilă

Pentru a evalua eficiența temelor, anul acesta, școlile trebuie să colecteze anual opiniile elevilor și ale părinților legate de modul în care temele îi ajută în procesul de învățare. Aceste informații vor fi analizate de consiliile de administrație ale unităților școlare pentru a implementa eventuale îmbunătățiri care să crească satisfacția tuturor părților implicate.

Evaluarea temelor este un pas obligatoriu, însă notarea acestora rămâne facultativă, lăsând libertate profesorilor în modul în care valorifică munca elevilor.

Contextul apariției noilor reguli și justificarea lor

Noile dispoziții vin după numeroase plângeri primite de la părinți și elevi privind volumul excesiv de teme. Un sondaj realizat în 2017 de Ministerul Educației și Institutul de Științe ale Educației a evidențiat că temele, adesea repetitive și monotone, creșteau stresul și scădeau interesul elevilor pentru învățare. Majoritatea respondenților au afimat însă că temele sunt un instrument util, dacă sunt adaptate și provocatoare.

Cei peste 70.000 de participanți la sondajul național, printre care mii de părinți, elevi și profesori din toate județele țării, au confirmat faptul că o mare parte din teme cauzau oboseală, diminuau timpul liber și generau anxietate, mai ales în liceu și gimnaziu. Totodată, sprijinul părinților în realizarea temelor era considerat esențial în aproape 80% din cazuri.

Regulile esențiale cu privire la temele școlare există încă din 2016, dar au fost actualizate pentru a reflecta schimbările legislative și pentru a introduce un mecanism de monitorizare, a explicat ministrul Educației.

Flexibilitate și rol educațional clar

Ministrul a subliniat că noile norme conferă flexibilitate, diferențiind temele obligatorii de cele opționale, și introduc un prag de 25% din timpul dedicat unei discipline pentru educația remedială. Scopul este de a face școala mai atractivă și eficientă, motivând colaborarea între elevi.

De asemenea, ministrul a amintit importanța ca temele să nu devină o sursă de stres, deoarece acest lucru erodează relația dintre elevi, părinți și școală. Dacă temele conduc la conflicte și tensiuni, ele nu-și îndeplinesc rolul educațional, ci devin doar un obstacol.

Ce urmăresc temele școlare?

Temele sunt menite să consolideze și să aprofundeze cunoștințele dobândite în clasă, să le extindă și să le aplice în contexte noi. Pe termen lung, ele trebuie să cultive o atitudine pozitivă față de educație, să stimuleze motivația pentru învățare continuă și dorința de a folosi învățătura în viața de zi cu zi.

Mai mult, temele ar trebui să încurajeze curiozitatea, responsabilitatea, perseverența și să dezvolte abilități importante precum gestionarea timpului și a motivației. Toate acestea în respectarea principiilor egalității de șanse și în vederea creșterii încrederii familiei în școală.

Cât timp alocă elevii temelor?

Reportajul OECD din 2014 arăta că, în medie, elevii de 15 ani în țările membre alocau circa cinci ore pe săptămână pentru teme, în scădere față de anul 2003. În România însă, acest timp era mai mare, elevii acuzând că petrec peste șapte ore săptămânal cu temele, comparabil cu alți elevi din câteva țări europene și asiatice.

Datele PISA 2012 arată că după aproximativ patru ore de teme pe săptămână, beneficiul educațional suplimentar este minim. De asemenea, elevii din medii socio-economice avantajoase își dedică mai mult timp temelor, diferența fiind de 3,5 ore săptămânal față de colegii dezavantajați.

De asemenea, diferențele în cantitatea de teme sunt vizibile între școli din mediul urban și rural, dar și între instituțiile de stat și cele private.

Recent, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a atras atenția că uneori elevii de gimnaziu pot avea până la patru ore de teme zilnic, lucru care, adăugat celor șapte ore de școală, ar însemna un program de învățare extrem de încărcat.

Provocările aplicării noilor norme

O parte dintre profesori și-au exprimat temerea că noile reguli pot fi greu de pus în practică, mai ales în coordonarea programului de teme între mai mulți dascăli care predau aceleiași clase, fiind nevoie de o colaborare mai strânsă și o planificare atentă.

Experții în educație recomandă reducerea numărului mediu de teme pe disciplină pentru a facilita respectarea timpilor prevăzuți și evitarea supraîncărcării elevilor.

Această schimbare de paradigmă în privința temelor pentru acasă are potențialul de a transforma experiența școlară într-una mai echilibrată, sănătoasă și motivantă pentru elevi, părinți și profesori. Adoptarea și adaptarea acestor reguli vor fi esențiale pentru îmbunătățirea calității procesului educațional în România.

Foto credit: Karenr | Dreamstime.com
Autor: Simona, Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.