Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Nor de praf saharian așteptat în România în acest weekend

Redacția24 noiembrie 2025
Nor de praf saharian așteptat în România în acest weekend

Pe scurt

România va fi afectată între 21 și 23 noiembrie de o masă de praf saharian, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), informează Digi24. Această pulbere transportată de un curent aerian din sud-vest se va răspândi pe majoritatea teritoriului țării, iar depunerile de praf vor deveni vizibile mai ales în zonele cu precipitații, când particulele vor fi aduse la sol și vor acoperi suprafețele. Fenomenul este cauzat de un tipar de circulație atmosferică care direcționează praful din Africa de Nord spre Europa de sud-est și centrul-sud-est, România aflându-se direct pe traiectoria acestui nor de praf, ce va avansa etapizat. Primele depuneri sunt așteptate în regiunile vest, nord-vest și nord ale țării, cu deplasarea treptată a norului către est pe măsură ce masa de aer avansează. Acest fenomen meteorologic special atrage atenția prin modul în care particulele sahariene afectează calitatea aerului și aspectul vizual al peisajelor, fiind un subiect important pentru monitorizarea condițiilor atmosferice și sănătatea publică, în contextul influenței particulelor în suspensie. Astfel, românii sunt avertizați să fie pregătiți pentru această situație atmosferică inedită ce va marca sfârșitul lunii noiembrie și să urmărească în continuare anunțurile meteo pentru actualizări privind condițiile locale.

Nor de praf saharian așteptat în România în acest weekend

Nor de praf saharian așteptat în România în acest weekend

România se pregătește să fie traversată de o masă de praf saharian între 21 și 23 noiembrie, potrivit informațiilor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și preluate de Digi24. Acești particule fine, transportate de un curent de aer dinspre sud-vest, vor afecta o mare parte din țară, iar depunerile de praf vor deveni vizibile cu precădere în zonele unde se anunță precipitații.

Meteorologii explică că acest fenomen este determinat de un regim de circulație atmosferică specific, ce împinge praful adus din deșertul Sahara spre Europa de sud-est și centrul-sud-est al continentului. România se află direct în traiectoria acestui nor de praf, care se va deplasa etapizat în următoarele zile.

Se estimează că primele depuneri vor apărea în regiunile vestice, nord-vestice și nordice ale țării, iar pe măsură ce masa de aer va avansa, norul de praf se va muta treptat spre est. Cel mai vizibil efect al acestui fenomen se va resimți în timpul ploilor, când particulele atmosferice vor fi aduse la sol, acumulându-se pe suprafețele expuse.

Astfel, în zilele ce urmează, locuitorii vor putea observa pe mașini, ferestre sau alte obiecte o peliculă fină de praf cu origine nord-africană, mai ales după precipitații. Deși acest fenomen este unul temporar și des întâlnit în anumite perioade ale anului, el atrage atenția atât a meteorologilor, cât și a populației, având un impact minor asupra calității aerului.

Fenomenul de transport transcontinental al prafului saharian este unul natural și face parte din dinamica atmosferei Terrei. Praful, după ce este ridicat în atmosferă în zonele deșertice, poate călători mii de kilometri, influențând calitatea aerului în regiuni foarte îndepărtate față de sursa sa. În România, aceste episoade sunt monitorizate cu atenție, iar autoritățile recomandă precauție persoanelor sensibile la particulele în suspensie, cum ar fi cei cu afecțiuni respiratorii.

Pentru a limita disconfortul, experții recomandă evitarea expunerii prelungite în aer liber în zilele cu aer încărcat de praf și menținerea geamurilor închise în timpul perioadelor cu precipitații abundente. În același timp, curățarea regulată a suprafețelor pe care se depune praful este o măsură simplă pentru a preveni acumularea și disconfortul vizual.

În concluzie, norul de praf saharian așteptat în acest weekend reprezintă un fenomen interesant din punct de vedere meteorologic, conferind un nou exemplu al modului în care condițiile dintr-o regiune atât de îndepărtată precum Africa de Nord pot influența clima și mediul din România.


Text realizat de Irina Marica, Romania-Insider.com
Foto: Jan Gajdosik | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.