Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Noii miniștri ai Apărării și Economiei din România depun jurământul oficial

Redacția•23 decembrie 2025
Noii miniștri ai Apărării și Economiei din România depun jurământul oficial

Pe scurt

Noii miniștri ai apărării și economiei din România au depus jurământul marți, 23 decembrie, la Palatul Cotroceni, într-o ceremonie oficială, marcând astfel schimbări importante în guvernul de coaliție. Radu Miruță, anterior ministru al economiei și propus de Uniunea Salvați România (USR) pentru funcția de ministru al apărării, a fost validat de către comitetul politic al partidului și a preluat oficial conducerea Apărării, după ce a asigurat interimatul în urma demisiei controversate a lui Ionuț Moșteanu, implicat într-un scandal legat de studii universitare. Miruță, cunoscut pentru rigoarea în activitatea guvernamentală și implicarea sa în Programul SAFE, susținut de UE pentru înzestrarea Armatei, va îndeplini și funcția de viceprim-ministru. În același timp, Irineu Darău, cu peste 15 ani de experiență în sectorul privat internațional, în domenii tehnologice, financiare și industriale, care a fost ales senator pentru Brașov în 2020, a fost numit ministru al economiei, înlocuindu-l pe Miruță. Președintele Nicușor Dan, fondator al USR, și-a exprimat încrederea în noii miniștri, iar aceste numiri survin pe fondul altor schimbări în cabinet, inclusiv demisia ministrului educației, Daniel David, care a motivat retragerea prin dorința de a nu face politică pe termen lung. Partidul Național Liberal (PNL), susținător al lui David, este așteptat să propună un nou ministru al educației, în timp ce Radu Miruță și Irineu Darău se angajează să asigure continuitatea și progresul pe direcțiile stabilite, cu accent pe respectul datorat Armatei Române și pe dezvoltarea economică sustenabilă a țării. Această reorganizare guvernamentală reflectă atât provocările actuale din politica românească, cât și eforturile coalitiei de a menține stabilitatea și reformele esențiale.

Noii miniștri ai Apărării și Economiei din România depun jurământul oficial

Noii miniștri ai Apărării și Economiei din România au depus jurământul

Marți, 23 decembrie, la Palatul Cotroceni s-a desfășurat o ceremonie oficială în cadrul căreia noii miniștri ai Apărării și Economiei au depus jurământul de învestitură. Astfel, Radu Miruță a preluat conducerea Ministerului Apărării, iar Irineu Darău a fost numit la Ministerul Economiei.

Partidul Uniunea Salvați România (USR) a propus această schimbare de portofolii: Radu Miruță, fost ministru al Economiei, a fost nominalizat pentru funcția de ministru al Apărării, iar Irineu Darău l-a înlocuit la Ministerul Economiei. Propunerile au primit ulterior validarea comitetului politic al partidului.

Radu Miruță ocupase deja interimar funcția de ministru al Apărării, după demisia lui Ionuț Moșteanu, coleg din USR, în noiembrie, în contextul unui scandal legat de studiile universitare ale acestuia. Controversa a apărut după ce Libertatea a dezvăluit că Moșteanu a susținut în CV-ul oficial că a absolvit Universitatea Athenaeum, instituție care a infirmat acest lucru, afirmând că el nu a fost niciodată student acolo. Ulterior, Moșteanu a recunoscut eroarea și a prezentat un alt document de studii, obținut în 2015. Mandatul său a fost unul scurt, de doar cinci luni.

Potrivit USR, Radu Miruță s-a remarcat prin seriozitate și rigurozitate în activitatea guvernamentală și a avut un rol important în implementarea Programului SAFE în România – un proiect susținut de Uniunea Europeană, menit să echipeze Armata română cu resurse moderne. În plus, Miruță va deține și funcția de viceprim-ministru în guvernul de coaliție.

Într-un mesaj postat pe Facebook în ziua ceremoniei, Radu Miruță a declarat: „Am reușit să pun în mișcare lucruri importante la Ministerul Economiei și, în calitate de viceprim-ministru responsabil de acest domeniu, voi asigura menținerea direcției corecte pe care am început-o împreună cu o echipă dedicată, alături de colegul meu Irineu Darău. La Ministerul Apărării, voi face tot ce ține de mine pentru ca Armata Română să primească respectul cuvenit și pentru ca țara noastră să continue pe drumul cel bun.”

Pe de altă parte, Irineu Darău aduce la Ministerul Economiei o vastă experiență profesională de peste 15 ani, acumulată în sectorul privat, inclusiv pe plan internațional. El a coordonat proiecte complexe și echipe în domenii precum industria, finanțele și tehnologia, având expertiză în arhitectură software și colaborări cu clienți importanți din străinătate. În 2020, Darău a fost ales senator de Brașov.

Referitor la aceste numiri, președintele Nicușor Dan, fondatorul USR dar care ulterior a părăsit partidul, și-a exprimat încrederea în cei doi miniștri.

Aceste schimbări nu sunt singurele din actualul cabinet. Luni, 22 decembrie, ministrul Educației, Daniel David, și-a anunțat demisia, motivând că nu și-a dorit o carieră politică și că a acceptat această funcție doar temporar, „pentru a ajuta țara” în mijlocul unei crize. Partidul Național Liberal (PNL), susținătorul numirii lui David în funcție, este așteptat să propună un nou candidat pentru Ministerul Educației.

Foto: Captură video de pe canalul YouTube al Administrației Prezidențiale
Redactor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.