Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Noi sondaje arată o cursă strânsă pentru primăria Bucureștiului, cu trei săptămâni înainte de vot.

Redacția•17 noiembrie 2025
Noi sondaje arată o cursă strânsă pentru primăria Bucureștiului, cu trei săptămâni înainte de vot.

Pe scurt

Noile sondaje realizate de companiile CURS și AtlasIntel evidențiază o cursă extrem de strânsă pentru funcția de primar general al Bucureștiului, poziție rămasă liberă după ce Nicușor Dan a devenit președintele României. Potrivit sondajului CURS, candidatul PSD, Daniel Băluță, conduce cu 27%, fiind urmat la egalitate, cu câte 22%, de Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR), toate partidele celor trei candidați făcând parte din coaliția de guvernare, ceea ce a generat tensiuni în politica locală. De asemenea, Anca Alexandrescu, candidatul AUR, formațiune de extremă dreapta, are susținerea a 15% dintre alegători, urmată de candidați independenți cu procente între 2% și 5%. Rata de respingere este cea mai ridicată pentru Anca Alexandrescu (28%), urmată de influențatorul suveranist Virgil Zidar (20%) și Cătălin Drulă (17%), în timp ce candidații partidelor tradiționale înregistrează rate mai mici de refuz. Peste jumătate dintre respondenți (57%) sunt siguri că vor vota la alegerile programate pe 7 decembrie, iar alți 9% sunt foarte deciși să participe, în timp ce doar 3% refuză categoric să voteze. Principalele probleme ale Capitalei identificate de alegători sunt traficul aglomerat, deficiențele spitalelor publice, sistemul defectuos de încălzire, corupția în administrația locală și poluarea aerului. Sondajul AtlasIntel, realizat pe un eșantion de 2.429 de persoane, arată o situație fără precedent în București, cu o luptă strânsă între patru candidați: Ciprian Ciucu (19,2%), Daniel Băluță (18,6%), Cătălin Drulă (18,1%) și Anca Alexandrescu (17,9%). De asemenea, Ana Ciceală (independent susținut de partidul progresist SENS) obține 7,1%, iar Vlad Gheorghe 2,6%, în timp ce Virgil Zidaru adună 2,8% din voturi. Firma AtlasIntel s-a remarcat în 2024 prin corectitudinea previziunilor pentru alegerile locale, deși nu a anticipat ascensiunea rapidă a candidatului pro-rus Călin Georgescu la prezidențiale, plasând corect totuși în topul principal candidatul de centru-dreapta Elena Lasconi. Rivalitatea dintre Ciprian Ciucu și Daniel Băluță pentru poziția de lider în sondaje a fost intensă în ultimele săptămâni, ceea ce face ca scrutinul din 7 decembrie să fie unul extrem de competitiv și urmărit cu interes în capitala României.

Noi sondaje arată o cursă strânsă pentru primăria Bucureștiului, cu trei săptămâni înainte de vot.

Dublă anchetă de opinie arată o cursă strânsă pentru funcția de primar general al Bucureștiului, cu trei săptămâni înainte de alegeri

Cu doar trei săptămâni înainte de alegerile pentru primarul general al Bucureștiului, două sondaje recente realizate de institutele CURS și AtlasIntel desemnează un duel extrem de strâns între candidați. Această funcție a rămas vacantă în urma numirii lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României, la începutul acestui an.

Rezultatele sondajelor CURS și AtlasIntel

Conform sondajului CURS, candidatul Partidului Social Democrat (PSD), Daniel Băluță, conduce clasamentul cu 27% din opțiunile de vot, urmat îndeaproape de doi reprezentanți ai partidelor de centru-dreapta — Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR) — ambii având câte 22%. Este important de remarcat că partidele celor trei competitori principali fac parte din coaliția guvernamentală, o situație care a generat tensiuni în campanie.

În același timp, Anca Alexandrescu, candidata formațiunii de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), susținută de 15% dintre bucureșteni, îi urmează în preferințe. Pe lângă ea, pe scena electorală apar o serie de candidați independenți cu scoruri în intervalul 2-5%.

Când vine vorba de gradul de respingere, Anca Alexandrescu înregistrează cel mai ridicat nivel, fiind menționată negativ de 28% dintre participanții la sondaj. Urmează Virgil Zidar, cunoscut drept Makaveli, influencer suveranist, cu 20%, și Cătălin Drulă, cu 17%. Candidații partidelor tradiționale se bucură de un nivel mai scăzut al respingerii, conform datelor.

Referitor la mobilizarea electorală, 57% dintre respondenți afirmă ferm că vor merge la vot, iar alți 9% sunt foarte probabil să participe la scrutin. Doar 3% spun că sigur nu vor vota.

Principalele probleme ale Bucureștiului, așa cum au fost menționate de cetățeni, sunt traficul aglomerat, starea sistemului public de sănătate, un sistem de încălzire deficitar, corupția din administrația locală și poluarea aerului.

Situație fără precedent, conform anchetei AtlasIntel

Un alt sondaj realizat de AtlasIntel, unde a fost intervievat un eșantion de 2.429 de persoane între 12 și 14 noiembrie 2025 pentru Hotnews.ro, confirmă un rezultat foarte apropiat între primii patru candidați — o situație fără precedență în București. Ciprian Ciucu deschide lista cu 19.2%, urmat de Daniel Băluță (18.6%), Cătălin Drulă (18.1%) și Anca Alexandrescu (17.9%).

Același studiu evidențiază și alți candidați independenți cu scoruri notabile: Ana Ciceală, sprijinită de partidul progresist non-parlamentar SENS, are 7.1%, iar Vlad Gheorghe, tot independent, strânge 2.6%. Virgil Zidaru, alt influencer cu viziuni suveraniste, ajunge la 2.8%.

AtlasIntel a devenit cunoscut pe scena sondajelor politice în 2024, când a prezis corect rezultatul alegerilor locale. Totuși, nu a prevăzut ascensiunea rapidă în sondaje a candidatului pro-rus pentru președinție, Călin Georgescu, dar a identificat corect învingătoarea pe partea de centru-dreapta, Elena Lasconi, printre primii doi candidați.

O competiție strânsă și imprevizibilă

În ultimele săptămâni, Ciprian Ciucu și Daniel Băluță s-au aflat într-o adevărată cursă la nivelul preferințelor electorale, schimbându-se constant pozițiile pentru prima poziție în sondaje. În această atmosferă tensionată, prezența minoritară, dar semnificativă, a Alianței pentru Unirea Românilor și a candidaților independenți adaugă un plus de incertitudine în cursa pentru scaunul de primar general al capitalei.

Alegerile sunt programate pentru 7 decembrie 2025, iar rezultatului acestui scrutin va reflecta nu doar preferințele politice ale bucureștenilor, ci și evoluția alianțelor și tensiunilor din interiorul coaliției de guvernare.

Pentru detalii suplimentare, contact: radu@romania-insider.com

Foto: Inquam Photos | George Călin, Codrin Unici și Anca Alexandrescu (Facebook)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.