Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Nicio decizie finală privind reducerea cu 10% a salariilor în administrația centrală din România

Redacția•19 noiembrie 2025
Nicio decizie finală privind reducerea cu 10% a salariilor în administrația centrală din România

Pe scurt

Deși coaliția de guvernare din România a anunțat un acord de principiu privind reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul din administrația centrală, încă nu a fost redactat un acord formal și specificațiile tehnice rămân neclare. Se pare că ministerele și alte unități ale administrației centrale vor avea flexibilitate în a decide dacă această țintă va fi atinsă prin concedieri sau prin reducerea altor cheltuieli de personal. Coaliția a convenit asupra reducerii de 10%, însă nu s-a stabilit clar dacă aceasta vizează întregul buget al administrației centrale sau doar cheltuielile de personal, conform comentariilor ProTV. După negocieri, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a explicat că reforma administrativă prevede o reducere de 10% a cheltuielilor, inclusiv a celor de personal, precizând că în domeniile unde au fost deja făcute reduceri, precum educația, se va aplica doar diferența necesară pentru a atinge pragul stabilit. De asemenea, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a confirmat în Parlament că reducerea de 10% va viza cheltuielile de personal, fiecare unitate a administrației centrale urmând să stabilească în cadrul deciziilor guvernamentale modul în care va implementa aceste reduceri. În concluzie, deși există un consens de principiu pentru reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală, detaliile și modalitățile practice rămân încă în curs de definire, ceea ce creează o incertitudine privind impactul final și calendarul implementării măsurilor.

Nicio decizie finală privind reducerea cu 10% a salariilor în administrația centrală din România

Nicio decizie finală privind reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul din administrația centrală din România

Deși coaliția de guvernare din România a anunțat un acord de principiu pentru reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul din administrația centrală, o decizie formală sau un document concret încă nu au fost întocmite. În plus, detaliile tehnice legate de aplicarea acestei măsuri rămân neclare. Totuși, se pare că există un consens general ca ministerele și celelalte structuri ale administrației centrale să beneficieze de flexibilitate în modul în care ating această țintă – fie prin disponibilizări, fie prin alte măsuri de reducere a costurilor cu personalul.

Principiul reducerii, dar fără claritate asupra modului de aplicare

Discuțiile din cadrul coaliției s-au concretizat într-un acord privind o reducere de 10%, însă nu s-a stabilit clar dacă această scădere se va face la nivelul bugetului total al administrației centrale sau doar asupra cheltuielilor pentru personal. În opinia ProTV, această lipsă de consens reflectă dificultățile în definirea exactă a domeniilor unde trebuie realizate economiile.

După încheierea dialogului din coaliție, liderul Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, a declarat că reforma administrației publice prin care se urmărește această reducere înseamnă o tăiere generală de 10% a cheltuielilor, inclusiv pentru personal. El a mai explicat că, în sectoarele unde deja au fost operate reduceri – cum este cazul educației – se va aplica doar diferența rămasă până la atingerea pragului de 10%.

UDMR confirmă reducerea cheltuielilor cu personalul

În Parlament, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, a confirmat că va exista o diminuare cu 10% a cheltuielilor destinate personalului în administrația centrală. Totodată, el a subliniat că fiecare unitate administrativă va propune măsurile concrete printr-o decizie de guvern, ceea ce sugerează o aplicare descentralizată și adaptată în funcție de specificul fiecărei instituții.

Context și așteptări

Această inițiativă vine în contextul unei reforme mai ample vizând eficientizarea aparatului bugetar și reducerea costurilor publice, un obiectiv asumat de coaliția de guvernare pentru anul 2025. Până în prezent, însă, guvernanții încă negociază detaliile finale, iar formele concrete ale reducerilor nu au fost detaliate oficial.

Flexibilitatea în modul în care se va implementa această reducere, lăsată ministerelor și altor structuri centrale, poate duce atât la disponibilizări, cât și la alte tipuri de economii, precum limitarea sporurilor sau restructurări ale normelor de muncă. Totuși, lipsa unei precizări ferme ridică semne de întrebare privind felul în care se va realiza această reformă și dacă va avea impact uniform în diferite domenii.

Concluzie

Pe scurt, deși există un acord de principiu privind reducerea cu 10% a cheltuielilor pentru personal în administrația centrală, Guvernul României încă nu a stabilit clar pașii concreți sau documentele oficiale care să susțină această reformă. Este așteptat ca în perioada următoare să fie publicate detalii suplimentare, iar ministerele să primească indicații precise în vederea implementării acestei măsuri.

Jurnalist: Iulian
Foto: Cateyeperspective / Dreamstime.com
România Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.