Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

MVM Ungaria renunță la preluarea activelor E.ON din România după opoziția guvernamentală

Redacția•22 decembrie 2025
MVM Ungaria renunță la preluarea activelor E.ON din România după opoziția guvernamentală

Pe scurt

Grupul maghiar MVM a anunțat la 19 decembrie încetarea planurilor de preluare a activelor locale ale grupului E.ON din România, după ce Ministerul Energiei a intervenit, invocând considerente legate de securitatea națională. În 2024, MVM semnase un acord pentru achiziția a 68% din furnizorul de energie E.ON Energie România și a 98% din compania de servicii tehnice E.ON Asist Complet, însă Ministerul Energiei, condus la acea vreme de Sebastian Burduja, a notficat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), subliniind relațiile extinse ale MVM cu companii ruse precum Gazprom și Rosatom, aflate sub sancțiuni internaționale, dar și riscul de revânzare a acțiunilor către entități din afara Uniunii Europene. În august 2025, CEISD a emis un aviz negativ, iar tranzacția a fost supusă evaluării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În ciuda colaborării strânse dintre părți și autorități, MVM și-a exprimat regretul privind lipsa sprijinului guvernului român, reiterând totodată angajamentul de a continua dezvoltarea regională și de a susține securitatea aprovizionării în regiune prin expansiunea sa regională. Această decizie marchează un moment important în contextul actual al pieței energetice din Europa Centrală și de Est, subliniind sensibilitățile geopolitice ce influențează fuziunile și achizițiile din sectorul energetic.

MVM Ungaria renunță la preluarea activelor E.ON din România după opoziția guvernamentală

MVM renunță la preluarea activelor E.ON din România, după opoziția guvernului român

Grupul maghiar MVM a anunțat, pe 19 decembrie 2025, că renunță la achiziția activelor locale ale grupului german E.ON din România. Această decizie vine în urma unor obstacole puse de autoritățile române, care au ridicat probleme legate de securitatea națională în cazul tranzacției.

Anul trecut, MVM Group a încheiat un acord cu E.ON Group pentru preluarea a 68% din acțiunile producătorului de energie E.ON Energie România, precum și a 98% din compania de servicii tehnice E.ON Asist Complet. Totuși, Ministerul Energiei din România a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), exprimându-și îngrijorările privind potențialele riscuri pentru securitatea națională ale acestei tranzacții.

La acea vreme, Ministerul Energiei era condus de Sebastian Burduja, care a atras atenția asupra legăturilor comerciale extinse dintre MVM și companii ruse precum Gazprom și Rosatom. Aceste firme sunt supuse sancțiunilor internaționale, ceea ce a generat suspiciuni privind influența unor interese străine în sectorul energetic românesc. Mai mult, autoritățile au semnalat riscul ca acțiunile preluate în cadrul acestui proces să fie ulterior vândute unor entități din afara Uniunii Europene, ceea ce ar putea compromite controlul asupra unui domeniu sensibil.

În august 2025, CEISD a emis un aviz negativ referitor la tranzacție, cauzând transmiterea dosarului spre analiza Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acest pas a evidențiat gravitatea problemelor de securitate ridicate de autoritățile române.

În comunicatul său oficial, MVM și-a exprimat regretul privind faptul că guvernul român nu susține tranzacția, deși ambele părți implicate au colaborat cu toate autoritățile și instituțiile din România de-a lungul procesului. Compania maghiară a subliniat însă că acest obstacol nu îi împiedică planurile de dezvoltare regională, intenționând să continue să valorifice oportunitățile de afaceri din zonă. În același timp, MVM și-a reafirmat angajamentul față de creșterea securității aprovizionării energetice în regiune prin expansiunea sa.

Această evoluție aduce în prim-plan dileme importante legate de echilibrul delicat între interesele economice regionale și imperativul menținerii siguranței energetice naționale, mai ales în contextul geopolitic complex actual. Într-un moment în care Europa Centrală și de Est se confruntă cu provocări majore în sectorul energetic, deciziile politice și strategice legate de transferurile de active în energie capătă o relevanță sporită.

MVM rămâne un actor important în industria energiei din regiune și, deși renunță momentan la această oportunitate pe piața românească, compania va continua să caute noi proiecte și investiții care să îi consolideze poziția și să contribuie la stabilitatea energetică a regiunii.

Foto: mvm.hu
Contact: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.