Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Muzeul Satului din București organizează târg de meșteșuguri de Ziua Sfântului Andrei și Ziua Națională

Redacția•25 noiembrie 2025
Muzeul Satului din București organizează târg de meșteșuguri de Ziua Sfântului Andrei și Ziua Națională

Pe scurt

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București organizează între 29 noiembrie și 1 decembrie Târgul de Sfântul Andrei, un eveniment special dedicat atât sărbătorii Sfântului Andrei, ocrotitorul României, cât și Zilei Naționale a României. Vizitatorii vor putea admira și achiziționa obiecte tradiționale realizate de meșteri populari, dar și savura preparate culinare autentice, creând astfel o atmosferă autentică, plină de tradiție. În ziua de 1 decembrie, după parada militară, Asociația Tradiția Militară va prezenta în muzeu costume militare datând din 1918, oferind o lecție vie de istorie. Sfântul Andrei, sărbătorit anual pe 30 noiembrie, este un personaj cu o importanță majoră în spiritualitatea românească, recunoscut oficial în calendarul bisericesc cu cruce roșie încă din 1995. Considerat „cel dintâi chemat” la apostolie, Andrei a răspândit creștinismul în regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră, având un rol esențial în creștinarea principatelor române. Sunt păstrate și tradiții precreștine la această sărbătoare, cum ar fi superstițiile legate de protejarea împotriva spiritelor rele cu usturoi sau ghicirea ursitului de către tinere prin punerea busuiocului sub pernă. De asemenea, românii plantează grâu și îngrijesc ramuri de pomi-fructiferi pentru a aduce belșug în noul an, iar aproape un milion de români poartă numele Sfântului Andrei sau derivate ale acestuia, marcând această zi cu un puternic sentiment de identitate și tradiție. Această manifestare culturală de la Muzeul Satului din București oferă astfel o combinație unică între spiritualitate, istorie și folclor, fiind un punct de atracție important pentru cei dornici să celebreze rădăcinile românești cu ocazia Sfântului Andrei și a Zilei Naționale.

Muzeul Satului din București organizează târg de meșteșuguri de Ziua Sfântului Andrei și Ziua Națională

Muzeul Satului din București organizează târg de meșteșuguri de Ziua Sfântului Andrei și Ziua Națională

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București va găzdui în perioada 29 noiembrie - 1 decembrie Târgul Sfântului Andrei, un eveniment special dedicat atât sărbătorii Sfântului Andrei, ocrotitorul României, cât și Zilei Naționale a României pe 1 decembrie.

Târgul moștenirii tradiționale românești

Pentru acest eveniment, muzeul va amenaja mici căsuțe și standuri unde meșteri iscusiți vor expune și vor pune la vânzare obiecte tradiționale realizate manual. Publicul va avea ocazia să descopere și să achiziționeze produse autentice, iar oferta va fi completată de preparate culinare tradiționale românești, potrivit informațiilor publicate pe site-ul muzeului.

Pe 1 decembrie, după încheierea paradei militare, Asociația Tradiția Militară va susține în incinta muzeului o demonstrație live, prezentând costume militare istorice datând încă din anul 1918, oferind astfel o experiență educativă și captivantă despre trecutul României.

Importanța Zilei Sfântului Andrei în cultura românească

Sfântul Andrei, sărbătorit anual pe 30 noiembrie, este cunoscut drept apărătorul spiritual al României. Din 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să marcheze această zi cu cruce roșie în calendarul bisericesc, subliniind relevanța sa deosebită. Legenda spune că Andrei, împreună cu fratele său Petru, au fost feciorii lui Iona, un pescar modest din Galileea. Ei au trăit inițial din pescuit, iar apoi au fost impresionați de predicile Sfântului Ioan Botezătorul despre venirea Mesiei.

Supranumit „cel dintâi chemat” în rândul apostolilor, Sfântul Andrei a însoțit pe Iisus Hristos în Canaan și a fost martor la multe dintre minunile Sale. După Învierea Domnului, a predicat Evanghelia în diverse regiuni, inclusiv în Asia Mică. Ulterior, a ajuns pe teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, unde a contribuit la creștinarea populației din actualul teritoriu al României.

Tradiția relatează că Sfântul Andrei a fost răstignit, dar, considerându-se nevrednic să fie crucificat pe crucea obișnuită a lui Iisus, a cerut să i se confere o cruce în formă de X. Acest fapt s-a petrecut în orașul Patras, lângă Corint, unde și-a dat viața pentru credința sa.

Obiceiuri și superstiții legate de noaptea Sfântului Andrei

Deși are o semnificație religioasă profundă, ziua Sfântului Andrei este însoțită de numeroase tradiții precreștine. Românii văd această noapte ca pe un fel de Halloween autohton, când spiritele se dezlănțuie, lupii „vorbesc” și oamenii își protejează casele împotriva relelor cu usturoi.

Un obicei răspândit în rândul fetelor este să pună sub perna lor frunze de busuioc în noaptea dintre 29 și 30 noiembrie, pentru a-și descoperi viitorul soț. Același busuioc este folosit și de preoți în cadrul diferitelor sărbători sau slujbe.

O altă tradiție spune să se planteze semințe de grâu care să fie păstrate în casă până de Anul Nou, simbolizând belșugul și prosperitatea. De asemenea, mulți iau crenguțe de pom fructifer, pe care le țin în apă până la Crăciun; dacă acestea înfloresc, se crede că pomii vor rodi bogat în anul următor.

O sărbătoare cu o dimensiune personală importantă

Pe 30 noiembrie, aproape un milion de români își celebrează onomastica. Dintre aceștia, peste 535.000 sunt bărbați cu nume derivate din Andrei, iar aproximativ 435.000 sunt femei ce poartă numele Andreea sau variantele acestuia.

Astfel, Târgul Sfântului Andrei de la Muzeul Satului se anunță a fi o ocazie perfectă pentru a împleti credința, cultura și tradiția românească în fața unui public dornic să redescopere valoarea autenticității.

Foto: Florin Brezeanu | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.