Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Muzeul de Istorie Naturală din București introduce ghid audio în limba ucraineană

Redacția10 noiembrie 2025
Muzeul de Istorie Naturală din București introduce ghid audio în limba ucraineană

Pe scurt

Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din București a introdus recent un ghid audio în limba ucraineană, extinzând astfel oferta existentă care includea deja variante în română, engleză și turcă. Această inițiativă, realizată în parteneriat cu Ambasada Ucrainei în România, face parte dintr-un proiect lansat la nivel global de prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, pentru a facilita accesul cetățenilor ucraineni la patrimoniul cultural în limba lor maternă. Vizitatorii din Ucraina reprezintă a doua cea mai numeroasă categorie a publicului muzeului, iar directorul Luis Ovidiu Popa subliniază că, ceea ce a început ca o acțiune de diplomație culturală, a devenit o resursă esențială pentru ucrainenii aflați în România în situații dificile, oferindu-le șansa de a descoperi muzeul în limba lor. Peste 100 de muzee și instituții culturale din întreaga lume oferă în prezent ghiduri audio în ucraineană, conform declarațiilor ambasadorului Ihor Prokopciuk la București. Pentru a accesa ghidul, vizitatorii pot scana un cod QR disponibil la intrarea în muzeu, descărcând astfel materialul direct pe telefonul mobil, facilitând astfel o experiență interactivă și accesibilă tuturor. Această inițiativă consolidează legăturile culturale dintre România și Ucraina și evidențiază angajamentul muzeului Grigore Antipa în promovarea incluziunii și diversității lingvistice.

Muzeul de Istorie Naturală din București introduce ghid audio în limba ucraineană

Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București a făcut un nou pas important pentru a-și diversifica oferta cultural-educativă, oferind acum vizitatorilor un audio-ghid în limba ucraineană. Această inițiativă vine în contextul creșterii numărului de turiști din Ucraina care vizitează instituția, fiind o recunoaștere a nevoilor culturale ale unei comunități importante pentru muzeu.

Parteneriat cultural pentru accesibilitate sporită

Audio-ghidul în ucraineană a fost realizat în colaborare cu Ambasada Ucrainei în România, un gest care întărește relațiile bilaterale și promovează dialogul cultural. Astfel, muzeul oferă acum ghidaje audio în patru limbi: română, engleză, turcă și, de recent, ucraineană, facilitând accesul la informații pentru un public mult mai larg.

Această inițiativă face parte dintr-un proiect mai amplu început de prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, care a inițiat implementarea audio-ghidurilor în ucraineană în muzee importante din întreaga lume. Scopul este să se creeze o punte culturală pentru cetățenii ucraineni, mai ales în contextul dificil al actualității lor.

Oportunitate pentru vizitatorii ucraineni

Potrivit lui Luis Ovidiu Popa, directorul muzeului „Grigore Antipa”, vizitatorii din Ucraina reprezintă a doua cea mai numeroasă categorie de public din rândul oaspeților instituției. El a subliniat, citat de Agerpres, că ceea ce a început ca o inițiativă diplomatică culturală s-a transformat într-un instrument cu valoare practică inestimabilă.

„Pentru toți ucrainenii care se află în România din motive atât de triste, acum există posibilitatea să cunoască muzeul nostru în limba lor maternă”, a explicat directorul muzeului, evidențiind importanța unui astfel de sprijin cultural în aceste vremuri.

O tendință globală în sprijinul culturii ucrainene

La nivel global, peste 100 de muzee și instituții culturale au adoptat deja audio-ghiduri în limba ucraineană, oferind astfel acces facil la patrimoniul cultural. Potrivit lui Ihor Prokopciuk, ambasadorul Ucrainei în România, această mișcare ajută la promovarea limbii și culturii ucrainene, încurajând integrarea și înțelegerea reciprocă.

Pentru a beneficia de audio-ghid, vizitatorii trebuie doar să scaneze un cod QR disponibil la intrarea în muzeu și să își descarce ghidul pe telefonul mobil, o metodă modernă și comodă care evită necesitatea echipamentului suplimentar.

Concluzie

Prin introducerea audio-ghidului în ucraineană, Muzeul „Grigore Antipa” își reafirmă angajamentul față de incluziune culturală și accesibilitate, îmbunătățind experiența vizitatorilor și sprijinind totodată comunitatea ucraineană din România. Inițiativa reprezintă un exemplu de cum instituțiile culturale pot răspunde cu empatie și eficiență la schimbările sociale și demografice, continuând să fie spații deschise și prietenoase pentru toate naționalitățile și limbile.


Foto: Cateyeperspective | Dreamstime.com
Articol redactat de Simona, Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.