Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului României condus de Ilie Bolojan, respinsă în Parlament

Redacția•16 decembrie 2025
Moțiunea de cenzură împotriva guvernului României condus de Ilie Bolojan, respinsă în Parlament

Pe scurt

Parlamentul României a respins luni, 15 decembrie, moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de premierul liberal Ilie Bolojan, inițiativa obținând doar 139 voturi „pentru”, mult sub cele 232 necesare pentru adoptare, ceea ce asigură rămânerea cabinetului în funcție. După cum a raportat Biziday.ro, dintre cei 420 de parlamentari prezenți, doar doi au votat împotriva moțiunii, restul alegând să nu voteze, în condițiile în care Partidul Social Democrat (PSD) și-a anunțat sprijinul pentru guvern și votul împotriva moțiunii. Ca urmare a eșecului moțiunii, rămâne în vigoare reforma pensiilor magistraților, parte din asumarea guvernamentală, aceasta fiind în continuare supusă analizei Curții Constituționale, care va pronunța o decizie pe 28 decembrie. În discursul său înaintea votului, premierul Ilie Bolojan a calificat moțiunea drept un „exercițiu de imagine” și a acuzat opoziția de lipsă de soluții concrete pentru stabilitatea economică a României, criticând pozițiile contradictorii ale partidelor din opoziție privind politica fiscală și cheltuielile pentru apărare și avertizând asupra riscurilor pentru securitatea națională. Premierul a subliniat semnele economice pozitive, menționând că în octombrie România a împrumutat la dobânzi minime din ultimul an, iar cheltuielile pentru personalul din sectorul public au scăzut față de anul anterior, ceea ce, în opinia sa, va permite evitarea majorării taxelor și a accizelor în anul următor, orientându-se în schimb spre îmbunătățirea colectării fiscale, combaterea evaziunii, atragerea fondurilor europene pentru investiții și restructurarea sustenabilă a economiei. Bolojan a acuzat semnatarii moțiunii că generează doar „haos și scandal” în loc să propună soluții. Guvernul a trecut anterior prin alte încercări similare, în special în septembrie, când a supraviețuit a patra moțiune de cenzură consecutivă lansată de opoziție ca reacție la un pachet de reforme fiscale adoptat prin procedură accelerată, precum și unei moțiuni de cenzură reușite în iulie, demonstrând astfel reziliența executivului în fața presiunilor politice. Acest context reflectă stabilitatea relativă a guvernării Bolojan în fața opoziției, consolidată prin rezultate economice care susțin încrederea investitorilor și angajamentul pentru reforme structurale majore în România.

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului României condus de Ilie Bolojan, respinsă în Parlament

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, respinsă în Parlament

Luni, 15 decembrie 2025, Parlamentul României a respins moțiunea de cenzură înaintată împotriva Cabinetului condus de premierul liberal Ilie Bolojan. Inițiativa a eșuat, obținând doar 139 voturi „pentru”, mult sub pragul de 232 necesar pentru adoptare, potrivit sursei Biziday.ro.

Din totalul de 420 de parlamentari prezenți la ședință, doar doi au votat împotriva moțiunii, în timp ce majoritatea celorlalți alegea să nu-și exprime votul. Înaintea votului, Partidul Social Democrat (PSD) anunțase că parlamentarii săi vor vota împotriva moțiunii, contribuind astfel la eșecul acesteia.

Guvernul rămâne în funcție, reforma pensiilor magistraților este considerată adoptată

Ca urmare a invalidării moțiunii, Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă să-și exercite mandatul. Reformele privind pensiile magistraților, asumate de către executiv, sunt considerate adoptate după această etapă parlamentară. Totuși, proiectul legislativ va fi supus unui control de constituționalitate de către Curtea Constituțională a României (CCR), care urmează să dea verdictul pe 28 decembrie.

Premierul Bolojan: moțiunea a fost o simplă „exercițiu de imagine”

Înaintea votului, premierul Ilie Bolojan a minimalizat semnificația moțiunii, calificând-o drept un „exercițiu de imagine” menit să destabilizeze scena politică. El a acuzat opoziția că nu a propus măsuri concrete care să asigure stabilitatea economică a României. Totodată, Bolojan a criticat atitudinile contradictorii ale partidelor de opoziție, în special în privința politicii fiscale și a cheltuielilor pentru apărare, avertizând asupra unei abordări „periculoase” în ceea ce privește securitatea națională.

Indicatori economici pozitivi susțin poziția guvernului

Premierul a adus în discuție recentele date economice care reflectă o creștere a încrederii investitorilor în economia românească. El a menționat că în luna octombrie, România a reușit să se finanțeze prin împrumuturi cu o dobândă mai mică decât în orice alt moment al ultimului an. De asemenea, Bolojan a subliniat că cheltuielile legate de personal în sectorul public au scăzut în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste evoluții, a afirmat premierul, permit evitarea majorărilor de taxe și accize în anul următor. În schimb, Guvernul va viza îmbunătățirea colectării fiscale, combaterea evaziunii, atragerea fondurilor europene pentru continuarea proiectelor investiționale și restructurarea economiei pe baze mai sănătoase.

„În loc să propună soluții, inițiatorii moțiunii aduc doar haos și scandal”, a conchis Ilie Bolojan.

Un test nu tocmai nou pentru cabinetul Bolojan

Aceasta nu a fost prima oară când guvernul condus de Ilie Bolojan a fost confruntat cu moțiuni de cenzură. În septembrie 2025, executivul a trecut cu succes peste patru astfel de inițiative din partea opoziției, acestea fiind reacții la pachetul de reforme fiscale adoptat în procedură accelerată. De asemenea, cabinetul a trecut anterior cu bine și de un vot de neîncredere în luna iulie a aceluiași an.

Context și perspective

Supraviețuirea moțiunii de cenzură confirmă stabilitatea relativă a guvernării liberale sub Ilie Bolojan și transmite un semnal că prioritățile executivei privind reforma fiscală și cea a sistemului de pensii continuă să fie susținute la nivel legislativ. Totuși, decizia finală a Curții Constituționale, așteptată la finele lunii, va fi esențială pentru validarea reformelor, în special în domeniul sistemului judiciar și al pensiilor magistraților.

Articol realizat de Irina Marica
Foto credit: Gov.ro
Pentru detalii suplimentare, vizitați Romania-Insider.com.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.