Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministrul Mediului din România refuză să demisioneze după criza apei din Prahova

Redacția•06 decembrie 2025
Ministrul Mediului din România refuză să demisioneze după criza apei din Prahova

Pe scurt

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat într-un interviu din 4 decembrie că nu va demisiona în urma întreruperii alimentării cu apă potabilă în mai multe localități din județele Prahova și Dâmbovița, afectând peste 100.000 de persoane, inclusiv spitale și școli, susținând că ministerul pe care îl conduce nu poartă responsabilitatea crizei și indicând autoritățile locale drept responsabile. Această poziție vine după ce senatorul PSD Daniel Zamfir, care solicită demiterea ministrei, afirmând că aceasta era conștientă de problemele de la barajul Paltinu ce au dus la întreruperea apei, a intensificat presiunile, iar ministrul a explicat că astfel de solicitări vin săptămânal din partea lui Zamfir. Diana Buzoianu a subliniat că problema are cauze în corupția sistemică de peste 30 de ani, menționând compania Exploatare Sistem Zonal Prahova, pe care o consideră inutilă și susținută politic, ca unul dintre factorii esențiali ai crizei, subliniind că în întreaga țară apa este gestionată de un singur operator, în timp ce în Prahova sunt doi, fapt ce generează costuri ridicate și un sistem ineficient. De asemenea, ministrul a relatat că a fost amenințată de directorul companiei respective încă de la prima întâlnire pe tema crizei, acesta lăudându-se cu influența politică de care dispune. Autoritatea de stat România Apelor a anunțat că distribuția apei către consumatorii casnici din Prahova va fi reluată doar după efectuarea testelor obligatorii de siguranță și confirmarea conformității apei în ceea ce privește parametrii fiziologici și bacteriologici, în timp ce peste 107.000 de persoane și numeroase instituții au fost afectate, fapt pentru care Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis distribuirea apei potabile din rezervele de stat către 13 localități din cele două județe, reflectând o situație critică ce scoate în evidență nevoia de reformă și responsabilitate locală în gestionarea resurselor de apă potabilă.

Ministrul Mediului din România refuză să demisioneze după criza apei din Prahova

Ministrul Mediului din România refuză să demisioneze în urma crizei apei potabile din Prahova

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat joi, 4 decembrie, într-un interviu, că nu intenționează să demisioneze în contextul crizei întreruperii alimentării cu apă potabilă din mai multe localități situate în județele Prahova și Dâmbovița. Această situație afectează peste 100.000 de persoane, inclusiv spitale, școli și alte instituții publice. Oficialul a subliniat că ministerul pe care îl conduce nu poartă responsabilitatea pentru această problemă, indicând drept cauză principale autoritățile locale.

Această declarație vine după ce senatorul social-democrat Daniel Zamfir a cerut premierului Ilie Bolojan să o demită pe Buzoianu. Susținută politic de Uniunea Salvați România (USR), ministrul a fost ținta unui atac susținut din partea lui Zamfir, care susține că aceasta era conștientă de problemele de la Barajul Paltinu, cauza principală a opririi furnizării apei. Senatorul solicită demisia ei săptămânal, după cum a recunoscut chiar ministrul într-un interviu pentru Digi24.

„Nimeni nu este perfect, însă în acest caz nu există niciun fel de greșeală la nivelul Ministerului Mediului, iar asta pentru că, de fapt, aceste lucrări ar fi trebuit gestionate integral la nivel local”, a explicat Diana Buzoianu.

Ministrul a evidențiat și un aspect structural al crizei, subliniind că aceasta este rezultatul corupției sistemice, adânc înrădăcinate în România de mai bine de 30 de ani. Ca exemplu, ea a adus în discuție compania Exploatare Sistem Zonal Prahova, vizată în mod direct în această situație. Buzoianu a calificat această entitate drept un actor politic, supradimensionat și inutil în sistemul administrării apei din regiune.

„În toată țara, apa este tratată și distribuită către oameni prin intermediul unui singur operator – fie că este privat, fie că aparține Consiliului Județean sau Consiliului Local. Doar în Prahova există nevoia unei dubluri de operatori. Prahova este și județul unde se plătesc unele dintre cele mai mari tarife pentru apa potabilă. O cauză clară este acest sistem hibrid care pur și simplu nu funcționează”, a afirmat ministrul.

Mai mult, Diana Buzoianu a dezvăluit că, încă de la prima întâlnire pe tema crizei, directorul Exploatare Sistem Zonal Prahova a recurs la amenințări la adresa sa, folosindu-se de susținerea politică pe care o are.

„Sunt peste 100.000 de oameni afectați de lipsa apei, iar el se laudă cu presiunile politice pe care le poate exercita, pentru că are un sprijin politic puternic”, a adăugat ministrul Mediului.

Pe de altă parte, joi, compania de stat Ape Române a comunicat că serviciul de distribuție a apei către consumatorii casnici din județul Prahova va fi reluat după efectuarea testelor obligatorii de siguranță. După ce rețeaua va fi reumplută, Direcția de Sănătate Publică Prahova va preleva probe de apă pentru a verifica parametrii calitativi. Reintroducerea apei în rețelele Hidro Prahova se va face numai după confirmarea faptului că aceasta îndeplinește toate standardele fiziologice și bacteriologice, se arată într-un comunicat transmis de News.ro.

Criza a afectat nu doar populația, ci și instituțiile publice, inclusiv școlile și unitățile medicale, totalizând peste 107.000 de persoane. La începutul săptămânii, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat distribuirea apei potabile din rezerva de stat către cele 13 localități afectate din Prahova și Dâmbovița.

Această situație a scos în evidență, pe lângă problemele punctuale tehnice, și dificultățile complexe ale administrării resurselor de apă din România, plus impactul politic al unor instituții și interese locale. Ministrul Buzoianu rămâne fermă în decizia sa de a nu renunța la funcție, dând vina pe modul defectuos în care a fost gestionată la nivel local această criză.

Foto: Diana Buzoianu (Facebook)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.