Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministrul Mediului anunță controale cu camion X-ray la graniță pentru a detecta importurile ilegale de deșeuri

Redacția•23 decembrie 2025
Ministrul Mediului anunță controale cu camion X-ray la graniță pentru a detecta importurile ilegale de deșeuri

Pe scurt

Ministrul Mediului din România, Diana Buzoianu, a anunțat lansarea unui sistem mobil de scanare cu raze X pentru camioanele care intră în țară, destinat identificării deșeurilor ilegale importate, în cadrul eforturilor de combatere a criminalității transfrontaliere de mediu. Acest scanner performant, achiziționat cu aproximativ 2 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va permite Gărzii Naționale de Mediu să oprească și să controleze rapid camioanele suspecte în zonele de frontieră, aducând tehnologia și metodele de inspecție în secolul XXI. Echipa deja a testat echipamentul, care urmează să devină operațional în curând, iar în ultima lună, Garda de Mediu a efectuat circa 750 de controale folosind echipamente moderne achiziționate prin PNRR. Ministrul a subliniat că, după preluarea mandatului, au fost adoptate normele legale necesare utilizării acestora, sperând ca metodele avansate de inspecție să devină o practică obișnuită, sporind astfel capacitatea de prevenire a abandonului sau incinerării ilegale a deșeurilor la frontieră și protejând mediul înconjurător. Acest demers reflectă angajamentul autorităților române în combaterea problemelor de mediu și în modernizarea controlului vamal pentru prevenirea importului ilegal de deșeuri.

Ministrul Mediului anunță controale cu camion X-ray la graniță pentru a detecta importurile ilegale de deșeuri

Ministrul Mediului anunță verificări cu scaner X-ray la graniță pentru identificarea importurilor ilegale de deșeuri

Într-un demers important pentru combaterea infracționalității transfrontaliere în domeniul mediului, ministrul Diana Buzoianu a anunțat luni, 22 decembrie, debutul unei noi etape în controlul importurilor ilegale de deșeuri în România. Astfel, Garda Națională de Mediu (GNM) va începe să folosească un scanner cu raze X montat pe un autovehicul mobil, menită să detecteze rapid camioanele suspecte care intră în țară cu deșeuri neconforme.

Tehnologie modernă pentru protecția mediului la graniță

Într-o postare publicată pe Facebook, ministrul Mediului a declarat că această tehnologie inovatoare, achiziționată cu aproximativ 2 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va sprijini inspectorii în oprirea și scanarea eficientă a vehiculelor suspecte în punctele de trecere a frontierei. Aparatul mobil a trecut deja printr-un proces de testare și este așteptat să înceapă operarea efectivă încă din această săptămână.

„Pe scurt, aducem secolul XXI în activitatea de control a Gărzii de Mediu. Astăzi, Garda Națională de Mediu dispune atât de instrumentele moderne, cât și de cadrul legislativ și personal suplimentar pentru a opri mai eficient intrarea ilegală a deșeurilor la graniță, prevenind astfel abandonul sau incinerarea necontrolată a acestora,” a subliniat Diana Buzoianu.

Eforturi consolidate și rezultate notabile

Ministrul a adăugat că doar în ultima lună, Garda Națională de Mediu a desfășurat 750 de inspecții folosind echipamente moderne achiziționate tot prin PNRR, ceea ce reflectă un avans semnificativ în capacitatea de monitorizare și control a fenomenului importurilor ilegale de deșeuri.

Pentru ca aceste noi unelte să fie utilizate în mod legal și corect, au fost adoptate norme legislative imediat după preluarea mandatului de către ministru, fapt ce a permis integrarea rapidă a tehnologiei în activitatea de control. Diana Buzoianu și-a exprimat speranța ca astfel de metode avansate de inspecție să devină în curând o practică standard în lupta împotriva poluării și a criminalității de mediu.

Contextul combaterii infracționalității cu deșeuri

Importul ilegal de deșeuri reprezintă un fenomen problematic și cu impact negativ asupra mediului și sănătății publice. România, ca țară de tranzit și destinație, a fost deseori vizată de astfel de activități, ceea ce a impus autorităților să intensifice acțiunile preventive și sancționatorii.

Tehnologia de scanare cu raze X aplicată pe camioane este o soluție inovatoare ce permite identificarea rapidă a încărcăturilor periculoase sau neautorizate, fără a mai fi nevoie de descărcări laborioase sau inspecții manuale extinse. Astfel, se economisește timp și resurse, iar controlul devine mult mai eficient.

Impactul PNRR asupra mediului în România

Implementarea unor astfel de echipamente moderne este posibilă datorită finanțării din cadrul PNRR, care a alocat fonduri substanțiale pentru sectorul mediului. Acest proiect reflectă o direcție clară a guvernului către digitalizarea și modernizarea activităților de supraveghere și control, oferind instituțiilor abilitate instrumentele necesare pentru a răspunde provocărilor complexe legate de protecția mediului.

Concluzie

Prin introducerea scanerului mobil cu raze X la graniță, România face un pas important spre combaterea eficientă a traficului ilegal de deșeuri, protejând astfel patrimoniul natural și sănătatea cetățenilor. Această inițiativă, susținută de cadrul legislativ modern și creșterea capacității instituționale a Gărzii Naționale de Mediu, reprezintă un exemplu concret de progres în domeniul protecției mediului, aducând controlul la standardele secolului XXI.

Irina Marica
Foto: Facebook/Diana Buzoianu
Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.