Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministrul Finanțelor din România anunță prima evaluare în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv la reuniunea EcoFin din 13 noiembrie

Redacția•04 noiembrie 2025
Ministrul Finanțelor din România anunță prima evaluare în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv la reuniunea EcoFin din 13 noiembrie

Pe scurt

Ministrul Finanțelor din România, Alexandru Nazare, a anunțat că discuțiile privind bugetul public pe 2026 vor începe spre finalul lunii noiembrie, după sesiunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (EcoFin) din 13 noiembrie, care va include prima evaluare în cadrul Procedurii pentru Deficite Excesive (EDP) și aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit. România a întârziat depunerea raportului EDP, care trebuia trimis până la 15 aprilie, dar a fost transmis abia pe 15 octombrie. În iunie, EcoFin a constatat că România nu a furnizat raportul necesar și a revizuit traiectoria de consolidare financiară pentru planul pe șapte ani, ca răspuns la deficitul mai mare decât cel estimat pentru 2024 și derapajele din prima jumătate a lui 2025. Pentru anul viitor, ținta de deficit este stabilită la 6%. În cadrul EcoFin din noiembrie, vor fi analizate pachetele de măsuri bugetare adoptate, inclusiv reformele administrației locale și legea pensiilor magistraților, și toate măsurile luate până în prezent. Ministrul Nazare s-a arătat optimist în privința concluziilor EcoFin, menționând faptul că agențiile de rating au evitat să downgradeze datoria suverană a României, iar Consiliul va evalua situația financiară a țării, cu speranța unui rezultat pozitiv care să influențeze favorabil situația privind suspendarea fondurilor europene, o problemă critică în vara acestui an. De asemenea, Nazare a subliniat că opțiunea suspendării fondurilor UE în 2026 este tot mai improbabilă după această sesiune. Referitor la execuția bugetară din 2025, ministrul a evidențiat revizuirea recentă a bugetului coordonată cu agențiile de rating și Comisia Europeană, recunoscând riscuri de depășire a țintei deficitarului de 8,4% din PIB, dar a asigurat că se iau măsuri pentru atenuarea acestora. În concluzie, el a apreciat că menținerea unei ținte atât de ridicate, dar validate ca plauzibilă de agențiile de rating, indică o coordonare și o încredere sporită în politica fiscală a României, pregătind terenul pentru discuții constructive privind bugetul pe 2026 și stabilitatea financiară pe termen mediu.

Ministrul Finanțelor din România anunță prima evaluare în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv la reuniunea EcoFin din 13 noiembrie

Ministrul Finanțelor anunță prima evaluare a României în cadrul procedurii de deficit excesiv la reuniunea EcoFin din 13 noiembrie

Discuțiile referitoare la bugetul public pentru anul 2026 vor demara spre sfârșitul lunii noiembrie, după sesiunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (EcoFin) programată pentru 13 noiembrie. Această sesiune include „prima evaluare în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (EDP)” pentru România, dar și aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, a declarat ministrul finanțelor Alexandru Nazare, potrivit sursei Financialintelligence.ro.

România a depus raportul aferent primei etape a EDP, cu întârziere, pe 15 octombrie, deși termenul limită fusese 15 aprilie. În luna iunie, după ce EcoFin a constatat neîndeplinirea raportării, a fost schițată o nouă traiectorie de consolidare bugetară pe șapte ani, ca răspuns la deficitul mai ridicat decât se anticipase pentru 2024 și la derapajul înregistrat în prima jumătate a anului 2025.

„De fapt, nu am început încă consultările pentru bugetul pe 2026. Presupun că sfârșitul lunii noiembrie va fi momentul când vom face acest lucru, după ce vom discuta cu toate ministerele de resort”, a afirmat ministrul Nazare. El a confirmat că ținta de deficit pentru anul viitor rămâne de 6%.

Cu prilejul reuniunii din 13 noiembrie, EcoFin va analiza primul pachet de măsuri bugetare adoptat în iulie, al doilea pachet aflat în curs parțial de legiferare — dar incomplet, deoarece lipsesc elemente esențiale precum reforma administrației locale și legea privind pensiile magistraților —, precum și „toate măsurile pe care le-am luat”, a subliniat ministrul.

Deși recunoaște provocările în fața României, Alexandru Nazare și-a exprimat un optimism prudent cu privire la concluziile pe care le va trage EcoFin. Ministrul a amintit faptul că agențiile de rating au evitat clasa scăderii ratingului datoriei suverane a țării în ultima perioadă, un semnal important de stabilitate.

„Practic, acest Consiliu va realiza o evaluare a situației financiare a României. Am mare încredere că, în urma acestei analize, vom obține un rezultat favorabil, ceea ce se va reflecta și în aspectul suspendării fondurilor europene — un risc critic cu care ne-am confruntat în această vară”, a subliniat Nazare.

Ministrul a mai spus că după ședința EcoFin din 13 noiembrie, varianta suspendării ajutoarelor europene pentru anul 2026, „care deja nu mai este relevantă”, ar urma să fie eliminată definitiv.

Referitor la execuția bugetară din 2025, Nazare a reiterat faptul că revizuirea recentă a fost realizată în coordonare cu agențiile de rating, pe lângă Comisia Europeană. El a recunoscut că în acest an mai există riscuri de derapaj fiscal, posibil peste deficitul nou stabilit de 8,4% din PIB, dar guvernul ia deja măsuri pentru a le limita.

„Această țintă de 8,4% nu este deloc mică, deficitul rămâne ridicat, însă ajustările pe care le gestionăm și faptul că agențiile au acceptat în mare măsură această cifră ca fiind plauzibilă ne poziționează într-o cu totul altă realitate. Este o coordonare a noastră cu evaluările lor și un semnal important de încredere pe care îl transmitem”, a adăugat ministrul finanțelor.

Foto: Facebook/Alexandru Nazare
Redactor: Iulian, iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.