Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Ministrul energiei din România anunță investiție de 30 miliarde USD din SUA și promite combaterea practicilor imorale în piață

Redacția04 noiembrie 2025
Ministrul energiei din România anunță investiție de 30 miliarde USD din SUA și promite combaterea practicilor imorale în piață

Pe scurt

Ministrul energiei din România, Bogdan Ivan, a anunțat că țara este în faza finală a unui acord major de investiții în valoare de 30 de miliarde de dolari cu Statele Unite, un parteneriat strategic ce vizează sectoare esențiale precum energia nucleară, hidroenergia, gazele naturale și tehnologiile bazate pe inteligența artificială, menit să accelereze tranziția României către independența energetică. Totodată, Ivan a promis o reformă completă a cadrului legislativ al pieței energetice pentru eliminarea „speculațiilor imorale”, considerate de el drept reguli de piață inacceptabile și ilegale, subliniind deficitul actual de producție și impactul negativ al acestor practici speculative asupra stabilității sectorului. Problema a fost supusă atenției Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și președintelui României, iar ministrul și-a exprimat angajamentul ferm de a rectifica aceste „aberări” printr-un nou cadru legal. În plus, după negocierile cu Comisia Europeană, România a obținut o creștere substanțială a fondurilor europene pentru infrastructura energetică, ridicând suma totală la circa 30 de miliarde de euro, de cinci ori mai mult decât inițial, consolidând rolul țării ca actor regional important și voce comună la nivel european și transatlantic. Bogdan Ivan, fost ministru al digitalizării, și-a consolidat astfel poziția de susținător al cooperării regionale în domeniul energiei, promovând o monitorizare mai strictă a piețelor energetice în contextul instabilității și creșterii prețurilor din Europa Centrală și de Est, ceea ce sugerează o nouă etapă în politica energetică românească, orientată spre stabilitate, investiții majore și dezvoltare durabilă.

Ministrul energiei din România anunță investiție de 30 miliarde USD din SUA și promite combaterea practicilor imorale în piață

Ministrul Energiei anunță un acord de investiții de 30 miliarde USD din SUA și promite eliminarea practicilor „imorale” pe piața energiei din România

România se apropie de finalizarea unui acord masiv de investiții în valoare de 30 miliarde de dolari americani cu Statele Unite ale Americii, care va acoperi sectoare cheie precum energia nucleară, cea hidroelectrică, gazele naturale și tehnologiile bazate pe inteligența artificială, a declarat săptămâna trecută ministrul energiei, Bogdan Ivan. Potrivit informațiilor raportate de Ziare.com și Mediafax.ro, negocierile sunt în faza finală, subliniind importanța strategică a acestui parteneriat.

Luptă împotriva „speculațiilor imorale” pe piața energiei

Într-un discurs susținut pe postul Antena 1, pe 3 noiembrie, ministrul Bogdan Ivan a promis că va interveni ferm pentru eliminarea ceea ce a calificat drept „speculații imorale” care afectează piața energiei din România. Pentru aceasta, el s-a angajat să regândească complet cadrul legislativ care guvernează sectorul energetic.

„În acest moment, ne confruntăm, în primul rând, cu un deficit de producție. În al doilea rând, regulile pieței sunt imorale – deși încă nu sunt interzise”, a explicat oficialul. El a precizat că această problemă a fost introdusă în discuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și adresată președintelui României pentru evaluare.

„Vom rescrie întreaga legislație și vom pune capăt acestor aberații pentru că, pe lângă faptul că sunt imorale, în prezent este ilegal să existe o legislație care să permită astfel de practici speculative pe piața energiei”, a mai adăugat Ivan.

Un parteneriat strategic pentru independența energetică

Ministrul a descris acordul cu Statele Unite ca pe un parteneriat strategic menit să grăbească tranziția României către independența energetică. Investițiile masive americane vor viza sectoare critice, contribuind la modernizarea și diversificarea surselor de energie. Deocamdată, detalii despre structura investiției sau companiile implicate nu au fost făcute publice.

Pe lângă legătura cu SUA, Bogdan Ivan a dezvăluit că România a obținut o creștere semnificativă a finanțării europene pentru infrastructura energetică în urma unei serii de negocieri cu Comisia Europeană.

„Acum trei zile, am reunit la București 16 miniștri ai energiei din regiune, care ne-au validat rolul de organizator și vocile comune în relația cu Statele Unite și Comisia Europeană”, a spus ministrul. „Dintr-un pachet de 6 miliarde de euro destinat investițiilor în rețele pentru Europa, am obținut 30 miliarde de euro – de cinci ori mai mult.”

Astfel, România se pregătește să beneficieze, în total, atât de 30 miliarde de dolari din partea SUA, cât și de 30 miliarde de euro de la Comisia Europeană, un salt major pentru securitatea energetică a țării.

Promotor al cooperării regionale în energie

Bogdan Ivan, care a fost anterior ministru al digitalizării în guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu, și-a consolidat poziția ca un susținător puternic al cooperării energetice regionale. Prin inițiativele sale recente, se conturează o schimbare importantă spre o supraveghere mai strictă din partea statului asupra piețelor energetice, în condițiile unei perioade marcate de volatilitate și creșteri persistente ale prețurilor în Europa Centrală și de Est.

Aceste evoluții indică nu doar dorința României de a-și asigura un viitor energetic stabil și independent, ci și angajamentul de a reforma un sector unde practicile inechitabile au întârziat până acum progresul.


Jurnalist: Iulian | Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.