Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministrul Educației din România își dă demisia după un an în funcție

Redacția•23 decembrie 2025
Ministrul Educației din România își dă demisia după un an în funcție

Pe scurt

Ministrul Educației din România, Daniel David, și-a anunțat demisia pe 22 decembrie 2025, la un an după ce a preluat funcția, decizie care marchează încheierea unui mandat marcat de angajamentul său pentru susținerea sistemului educațional și de cercetare în momente de criză. Propunerea pentru înlocuirea sa este Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, potrivit Edupedu.ro. Într-un mesaj publicat pe blogul său, David a declarat că nu a urmărit o carieră politică, acceptând temporar postul de ministru doar pentru a ajuta România în contextul crizei fiscale care amenința stabilitatea educației și cercetării, precizând că decizia de a pleca este definitivă. De asemenea, și-a exprimat intenția de a reveni la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde este profesor și a fost rector, subliniind că psihologia rămâne vocația sa prin care poate aduce valoare pe termen lung țării. În timpul celor două mandate, între 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 și din iunie 2025 până în prezent, Daniel David a reușit creșterea bugetului pentru educație în 2026, atât în termeni nominali, cât și procentual față de PIB, și a implementat măsuri pentru alinierea sistemului educațional la standardele UE și OECD, adresând aspecte legate de statutul elevilor, studenților, cadrelor didactice și de cercetare, precum și de curriculum și evaluare. Cu o carieră academică solidă, inclusiv studii postdoctorale la Icahn School of Medicine din New York, și în calitate de președinte al Colegiului Psihologilor din România, Daniel David lasă în urmă un portofoliu important de reforme și o tranziție clară către un nou lider, cu accent pe continuitate și stabilitate în sistemul educațional românesc.

Ministrul Educației din România își dă demisia după un an în funcție

Ministrul Educației al României demisionează după un an în funcție

Daniel David, ministrul Educației din România, și-a anunțat demisia luni, 22 decembrie 2025, la un an după ce a preluat această poziție. Conform informațiilor publicate de Edupedu.ro, Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, a fost propus pentru a-i lua locul în această funcție importantă.

Într-un mesaj postat pe blogul său, Daniel David a declarat că nu a urmărit o carieră politică și a acceptat această funcție doar temporar, „pentru a sprijini țara și sistemul nostru de învățământ și cercetare în situațiile de criză prin care au trecut”. El a subliniat că decizia de a renunța este definitivă.

Ministrul a explicat că era pregătit să părăsească ministerul încă din iunie 2025 și să se întoarcă la Cluj-Napoca, unde a fost rector al Universității Babeș-Bolyai (UBB). „Nevoia de a ajuta în perioada crizei fiscale, când țara se afla în pericol de incapacitate de plată, cu un impact negativ asupra educației și cercetării, m-a determinat să rămân temporar pentru un al doilea mandat”, a adăugat acesta.

Daniel David a ocupat funcția de ministru al Educației în două mandate: primul, în guvernul condus de Marcel Ciolacu, între 23 decembrie 2024 și 23 iunie 2025, iar al doilea în guvernul Ilie Bolojan, începând cu 23 iunie 2025.

Ministerul susținut de David a adus progrese notabile, iar acesta susține că renunțarea sa este o decizie profesională, deoarece psihologia rămâne domeniul în care poate aduce „valoare adăugată pe termen lung” pentru România.

Printre realizările sale în minister se numără și creșterea bugetului alocat educației pentru anul 2026, atât în termeni nominali, cât și ca procent din PIB. De asemenea, Daniel David a menționat măsuri adoptate pentru alinierea la practicile Uniunii Europene și OECD, care vizează statutul elevilor, studenților, cadrele didactice și personalul de cercetare, precum și reforme legate de curriculum și evaluare.

În paralel cu activitatea politică, Daniel David a fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca din 2020. În 2024, a primit un al doilea mandat în această poziție, însă și-a suspendat funcția pentru a prelua portofoliul Educației. Este profesor de științe cognitive clinice la UBB, unde și-a obținut doctoratul în psihologie în 1999. De asemenea, a efectuat studii postdoctorale la Icahn School of Medicine de la Mount Sinai din New York și este președintele Colegiului Psihologilor din România.

Nominalizarea lui Marilen Pirtea pentru poziția de ministru al Educației aduce o schimbare semnificativă, rectorul Universității de Vest din Timișoara fiind cunoscut pentru implicarea sa în domeniul academic și pentru experiența administrativă solidă.

Pentru România, această schimbare vine într-un moment în care sistemul educațional atravesează numeroase provocări, iar sprijinul continuu pentru modernizarea și alinierea la standardele europene rămâne o prioritate esențială.

Foto: Inquam Photos/George Calin
Contact: simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.