Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministrul Economiei Radu Miruță, propus pentru conducerea Ministerului Apărării din România

Redacția•21 decembrie 2025
Ministrul Economiei Radu Miruță, propus pentru conducerea Ministerului Apărării din România

Pe scurt

Radu Miruță, actualul ministru al Economiei din România, a fost propus să preia conducerea Ministerului Apărării, poziție pe care o va combina cu cea de viceprim-ministru, în timp ce senatorul Irineu Darău a fost propus să îi ia locul la Ministerul Economiei. Ambele ministere sunt gestionate de partidul reformist de centru-dreapta Uniunea Salvați România (USR), parte a coaliției de centru. Miruță a condus deja temporar Ministerul Apărării după demisia fostului ministru Ionuț Moșteanu, care a fost implicat într-un scandal legat de falsificarea CV-ului său. Miruță este recunoscut pentru implicarea sa în implementarea Programului SAFE, menită să înarmeze armata prin colaborarea dintre Ministerul Apărării și industria națională de apărare, sub coordonarea Ministerului Economiei. El a subliniat importanța consolidării sectorului Apărării, a industrializării și modernizării pentru a pregăti România pentru provocările actuale de securitate. Înlocuitorul său propus, Irineu Darău, are peste 15 ani de experiență în sectorul privat, cu expertiză în arhitectură software, coordonarea proiectelor complexe și colaborarea internațională, angajându-se să continue reformele, să sprijine digitalizarea serviciilor publice și să promoveze o gestionare eficientă a companiilor de stat. Ambele nominalizări urmează să fie confirmate de Comitetul Politic al USR, iar președintele Nicușor Dan a exprimat încrederea sa în ambii candidați, considerând că aceștia vor contribui semnificativ la dezvoltarea și modernizarea economiei și apărării României. Această reorganizare politică reflectă o strategie clară a USR de a întări relația dintre industrie și securitate, asigurând continuitatea reformelor și adaptarea țării la contextul geopolitic actual.

Ministrul Economiei Radu Miruță, propus pentru conducerea Ministerului Apărării din România

Radu Miruță, propus să preia conducerea Ministerului Apărării în România

Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, a fost propus pentru a prelua portofoliul Ministerului Apărării, moment în care va ocupa și poziția de viceprim-ministru. Totodată, senatorul Irineu Darău este propus să îi ia locul la conducerea Ministerului Economiei. Ambele ministere – Apărare și Economie – sunt gestionate de Uniunea Salvați România (USR), partid reformist de centru-dreapta, care face parte din coaliția centristă aflată la guvernare.

Situația a devenit și mai relevantă după ce Miruță a fost responsabil de conducerea temporară a Apărării, după demisia lui Ionuț Moșteanu, fost ministru, care a părăsit funcția la 28 noiembrie, în contextul unui scandal legat de informații false din CV-ul său. Libertatea a dezvăluit că Moșteanu a susținut inițial în CV că a absolvit Universitatea Athenaeum, instituție care a confirmat că acesta nu a fost niciodată student acolo. Moșteanu a recunoscut ulterior că a fost o „eroare” și a prezentat un alt diploma obținută în 2015.

USR a subliniat că Radu Miruță a demonstrat deja competență în domeniul apărării prin implementarea Programului SAFE, un proiect ce vizează modernizarea dotărilor Armatei și care implică o colaborare strânsă între Ministerul Apărării și industria națională de apărare, aflată sub coordonarea Ministerului Economiei.

În declarațiile sale, Radu Miruță a subliniat că este esențial să se întărească sectorul Apărării, să se consolideze capacitățile industriale și să se modernizeze producția astfel încât România să fie pregătită pentru provocările actuale de securitate. „În calitate de viceprim-ministru, voi veghea ca proiectele inițiate la Ministerul Economiei să continue conform planului stabilit,” a afirmat Miruță, care ocupă funcția de ministru al Economiei de aproximativ șase luni.

Propunerea pentru înlocuirea sa la Ministerul Economiei, senatorul USR Irineu Darău, are o experiență profesională de peste 15 ani în sectorul privat, inclusiv pe piața internațională, activând în companii și proiecte complexe din domeniile industrial, financiar și tehnologic. Printre responsabilitățile sale se numără arhitectura software, coordonarea proiectelor și echipelor, precum și colaborarea cu clienți importanți la nivel global.

Irineu Darău a declarat că își propune să continue reformele începute de Radu Miruță, să caute în mod activ soluții pentru susținerea industriei românești și să promoveze o mai bună gestionare a companiilor de stat. „Bazându-mă pe experiența mea de 15 ani în dezvoltarea software, voi sprijini digitalizarea accelerată a serviciilor publice esențiale și o colaborare deschisă cu cei mai buni experți români,” a adăugat Darău.

Propunerile celor doi urmează a fi aprobate în cadrul Comitetului Politic USR pe 19 decembrie, iar în cazul unui vot favorabil, Radu Miruță și Irineu Darău vor depune jurământul ulterior.

Despre aceste schimbări a fost întrebat și Nicușor Dan, președintele Capitalei, fondator al USR, dar care ulterior a părăsit partidul. El a transmis încredere în capacitățile ambilor responsabili, precizând că are încredere atât în Miruță, cât și în Darău pentru noile funcții propuse.

Această schimbare marchează un moment important pentru guvernul României, în contextul nevoii de consolidare a apărării și a reformelor economice prin tehnologie și management modern.

Foto: USR pe Facebook

Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.