Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministrul Apărării din România solicită majorarea bugetului din cauza războiului din Ucraina

Redacția•30 decembrie 2025
Ministrul Apărării din România solicită majorarea bugetului din cauza războiului din Ucraina

Pe scurt

Ministrul român al Apărării, Radu Miruţă, a solicitat majorarea bugetului Ministerului Apărării pentru anul 2026, având în vedere situația de securitate tensionată din regiune, în contextul războiului de la granița țării. Astfel, el propune creșterea cheltuielilor pentru apărare de la 2,3% din PIB în 2025 la 2,7% din PIB în 2026, subliniind importanța investițiilor militare în fața amplificării tensiunilor globale și a conflictului armat proximitate. Miruță a declarat că, deși se preconiza o reducere de 10% a bugetului salarial în sectorul public de apărare, aceasta nu va afecta efectiv salariile, deoarece diminuarea se va realiza prin creșterea vârstei de pensionare, iar alte segmente ale ministerului vor fi optimizate pentru o mai bună eficiență fără impact negativ asupra armatei române. De asemenea, România beneficiază de un împrumut avantajos în valoare de 16,6 miliarde euro prin mecanismul European Security Action for Europe (SAFE), destinat consolidării capacităților de apărare europene, fonduri alocate achizițiilor militare și infrastructurii cu utilizare dublă, inclusiv componente bugetare. Această decizie reflectă angajamentul României față de asigurarea securității naționale și regionale în contextul instabilității generate de conflictul din Ucraina, evidențiind necesitatea unei alocări bugetare sporite pentru apărare.

Ministrul Apărării din România solicită majorarea bugetului din cauza războiului din Ucraina

Ministrul Apărării din România solicită o creștere a bugetului din cauza războiului din Ucraina

Radu Miruță, noul ministru al Apărării din România, a anunțat recent că a cerut majorarea bugetului ministerului pentru anul viitor, având în vedere situația de securitate tensionată din regiune. Contextul actual, marcat de conflictul de la granița țării, impune o reevaluare serioasă a necesităților financiare în domeniul apărării.

„Avem război la graniță, iar la nivel global asistăm la o intensificare a investițiilor în capacitățile militare. Este inutil să ne construim școli sau să dezvoltăm economia dacă nu suntem în siguranță. Atunci când toate țările majore investesc în Apărare, nu are sens să reducem cheltuielile în acest sector, mai ales noi, o țară cu cea mai lungă frontieră cu un stat în care explodă bombe și unde are loc un război”, a declarat Miruță, citat de News.ro.

Creșterea bugetului de Apărare în 2026

Concret, ministrul a cerut ca bugetul pentru Ministerul Apărării să crească de la 2,3% din PIB în 2025 la 2,7% din PIB în 2026. Această propunere reflectă angajamentul României de a consolida securitatea națională și de a răspunde noilor provocări regionale, generate în special de războiul din Ucraina.

Un punct important subliniat de Miruță este legat de salariile din sectorul public de apărare. Acesta a asigurat că nu vor exista reduceri salariale pentru angajații din acest domeniu. Ajustarea bugetară de aproximativ 10% preconizată pentru cheltuielile cu salariile va fi realizată prin creșterea vârstei de pensionare, nu prin tăieri directe de salarii.

Optimizare și eficiență în cadrul ministerului

Pe lângă solicitarea suplimentării bugetului, ministrul Miruță a menționat că există încă posibilități de a spori eficiența în anumite segmente ale ministerului Apărării. „Am identificat mai multe institute unde, după o primă analiză, sunt șanse să optimizăm activitățile fără ca Armata Română să aibă de suferit”, a punctat el.

Această perspectivă indică intenția de a aloca resursele cu mai mare responsabilitate și de a reduce risipa ori cheltuielile inutile, într-un context în care securitatea are nevoie de o susținere financiară puternică și constantă.

Sprijin european pentru consolidarea apărării

Tot în acest an, România a fost inclusă în mecanismul European Security Action for Europe (SAFE), alocându-i-se un împrumut avantajos de 16,6 miliarde de euro. Aceste fonduri vor fi dedicate achizițiilor în domeniul apărării și dezvoltării infrastructurii dual-use (civilă și militară). Mecanismul SAFE are și o componentă bugetară, care întărește capacitatea statelor membre de a investi strategic în securitate.

Această finanțare subliniază importanța acordată de Uniunea Europeană consolidării apărării pe continent, iar România intenționează să fructifice această oportunitate pentru a-și asigura mai bine granițele și populația.

Într-un context marcat de tensiuni și incertitudini regionale, solicitarea ministrului Apărării vine ca un semnal clar că România își reafirmă angajamentul pentru o politică de securitate solidă și adaptată noilor realități geopolitice. Creșterea bugetului destinat armatei nu doar că este justificată, ci devine o necesitate strategică.

Foto: Codrin Unici/Inquam Photos

Radu Miruță
radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.