Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministru român sancționat de agenția de supraveghere a companiilor de stat

Redacția•21 decembrie 2025
Ministru român sancționat de agenția de supraveghere a companiilor de stat

Pe scurt

Ministrul economiei din România, Radu Miruță, a fost amendat de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) cu suma de 15.000 RON (aproximativ 3.000 de euro), în calitate de persoană fizică, pentru faptul că a susținut o conducere „curată și corectă” la compania de stat Avioane Craiova. Această amendă pare să fie legată de declarațiile ministrului referitoare la modul discreționar, și nu competitiv, în care au fost numite echipele de conducere la Avioane Craiova încă din 2016, precum și la criticile adresate companiei pentru că a solicitat garanții minime de la un contractor, în timp ce a acceptat plăți de despăgubiri disproporționate pentru nerespectarea termenelor prevăzute în contracte legate tehnic de livrările acestuia. Radu Miruță, deputat USR și ministru interimar al apărării, a anunțat că va contesta amenda emisă de AMEPIP, susținând că motivele acesteia nu au fost justificate clar din punct de vedere legal. Acest caz reflectă tensiunile și controversele legate de managementul întreprinderilor de stat din România și dorința unuiii oficiali de a promova transparența și corectitudinea în administrația publică, într-un context în care criticile la adresa practicilor opace în numirea și raportarea angajaților sunt tot mai frecvente.

Ministru român sancționat de agenția de supraveghere a companiilor de stat

Ministrul Economiei Radu Miruță, amendat de o agenție de stat pentru supravegherea companiilor de stat

Radu Miruță, ministrul economiei, a anunțat recent că a fost sancționat cu o amendă de 15.000 de lei (aproximativ 3.000 de euro) de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Această sancțiune vine ca urmare a faptului că ministrul a încercat să promoveze o gestionare transparentă și corectă în cadrul companiei de stat Avioane Craiova.

Potrivit informațiilor publicate de Digi24, amenda pare a fi direct legată de declarațiile făcute de Miruță în privința modului în care echipele de conducere ale Avioane Craiova au fost numite începând din 2016 — pe baza unor criterii discreționare, lipsite de o competiție deschisă și corectă.

Anterior, Radu Miruță a atras atenția asupra unor probleme majore privind contractele realizate de Avioane Craiova. Mai exact, compania de stat a cerut garanții minime de la unul dintre contractori, în timp ce a acceptat să plătească despăgubiri disproporționate pentru întârzierea livrărilor contractuale, care erau, de fapt, condiționate tehnic de performanța contractorului. Aceste observații au ridicat semne de întrebare legate de modul în care este gestionată compania, dar, în loc să fie apreciate, au atras după sine sancțiuni împotriva ministrului.

Radu Miruță este nu doar ministrul economiei, ci și deputat USR și ministru interimar al Apărării. Acesta a declarat că va contesta amenda primită, subliniind că AMEPIP nu a oferit o justificare clară, nici din punct de vedere legal, pentru această decizie. „Amenda a fost emisă de AMEPIP. De ce? Nici ei nu pot explica clar, din punct de vedere juridic”, a precizat ministrul.

Această situație ridică o serie de semne de întrebare despre transparența și modul de lucru al organismelor care supraveghează companiile de stat din România. De asemenea, scoate în evidență dificultățile întâmpinate de reprezentanții guvernului care încearcă să implementeze reforme pentru o mai bună guvernanță în aceste entități.

Avioane Craiova, importantă societate națională din industria aeronautică, a fost adesea în centrul unor controverse privind numirile politice și lipsa unor criterii competitive riguroase în management. Comentariile făcute de Radu Miruță dezvăluie o realitate delicată, iar cazul amendei subliniază tensiunile din jurul conducerii acestor companii.

Rămâne de văzut cum va evolua această situație în instanță și dacă demersul ministrului va contribui la o dezbatere mai amplă privind reforma companiilor de stat și transparența în zona publică.

Foto: Inquam Photos / Cordin Unici

Autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.