Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministerul Mediului pregătește trecerea la raportarea în timp real a calității aerului în România

Redacția•07 noiembrie 2025
Ministerul Mediului pregătește trecerea la raportarea în timp real a calității aerului în România

Pe scurt

Ministerul Mediului din România propune o schimbare majoră în monitorizarea calității aerului prin trecerea de la sistemul actual bazat pe valori medii pe 24 de ore la raportarea în timp real a poluării atmosferice, informând astfel cetățenii despre nivelul real al poluanților în fiecare oră. Această reformă, care face parte dintr-un proiect de modificare a Ordinului 1818/2020, vine să alinieze România cu standardele europene și să protejeze mai eficient sănătatea publică, după cum a subliniat ministrul Diana Buzoianu. Exemplificând situațiile în care, chiar dacă senzorii oficiali indicau valori „verzi”, calitatea aerului era în fapt foarte proastă – cum s-a întâmplat recent în mai multe cartiere din București afectate de un incendiu la un depozit – ministrul a explicat că măsurătorile medii pe 24 de ore ascund fluctuațiile periculoase și neactuale ale poluării. Propunerea actuală prevede calcularea indicelui de calitate a aerului la fiecare oră, ajustarea limitelor de concentrație pentru poluanți importanți precum PM2.5, PM10, dioxidul de azot, ozonul și dioxidul de sulf, utilizând metodologia revizuită a Indicelui European de Calitate a Aerului, alături de mesaje clare privind riscurile pentru sănătate conform nivelului de contaminare. După adoptarea noii reglementări, platforma oficială de monitorizare a calității aerului va afișa date actualizate orar, oferind populației o unealtă mai precisă și imediată pentru a evalua riscurile ambientale și pentru autorități posibilitatea de intervenții rapide în situații de poluare ridicată. Această măsură reprezintă un pas important spre o transparență mai mare și o gestionare modernă a calității aerului în România.

Ministerul Mediului pregătește trecerea la raportarea în timp real a calității aerului în România

Ministerul Mediului din România a demarat o consultare publică privind modificarea reglementărilor naționale referitoare la calitatea aerului, cu scopul de a permite cetățenilor accesul la informații despre nivelurile de poluare în timp real. Aceasta înlocuiește actualul sistem bazat pe medii calculate pe o perioadă de 24 de ore. Proiectul de ordin propune actualizarea Ordinului nr. 1818/2020, care reglementează modalitatea de calcul și comunicare a indicilor de calitate a aerului la nivel național.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat importanța acestei reforme pentru sănătatea publică, dar și pentru alinierea României la standardele europene în domeniu. „Cu doar câteva săptămâni în urmă, în trei cartiere din București abia se putea respira pe stradă din cauza unui incendiu la un depozit, însă toate senzorii oficiali afișau valori verzi. Care este motivul? Datele de până acum măsoară nivelul mediu al poluanților pe durata ultimelor 24 de ore – un mod de monitorizare stabilit în urmă cu mulți ani. Însă oamenii vor să știe ce aer respiră în acel moment concret,” a explicat ministrul.

Pentru a remedia această situație, Ministerul Mediului a lansat spre consultare publica amendamentul la ordinul de mediu, prin care se propune înlocuirea mediei de 24 de ore cu media orară. „Datele orare, obținute conform metodologiilor armonizate la nivelul Uniunii Europene, ne permit să reacționăm mai rapid și mai eficient în protejarea sănătății populației,” a mai adăugat Diana Buzoianu.

Ce presupun modificările propuse?

Noua reglementare urmărește diferite schimbări esențiale în sistemul de monitorizare și raportare a calității aerului:

  • Calcularea indicilor de poluare pe bază de medii orare, în locul mediei pe 24 de ore.
  • Actualizarea intervalelor de concentrație pentru principalii poluanți monitorizați, cum ar fi particulele PM2.5 și PM10, dioxidul de azot, ozonul și dioxidul de sulf, conform noilor standarde prevăzute în revizuirea Indicele European de Calitate a Aerului.
  • Introducerea unor mesaje clare privind riscurile pentru sănătate aferente fiecărui nivel de poluare.

Ministerul a anunțat că, odată ce acest ordin va fi adoptat, platforma oficială de monitorizare a calității aerului va fi actualizată pentru a afișa date în timp real, cu informații orare despre nivelurile de poluare.

Impactul asupra sănătății publice și aliniere la normele europene

Această schimbare nu este doar tehnică, ci are implicații directe pentru sănătatea publică. Prin furnizarea unor date actualizate în timp real, autoritățile și cetățenii vor putea reacționa rapid în situații critice, cum ar fi incendii, explozii sau alte surse de poluare bruscă. De asemenea, noile standarde permit o comunicare mai transparentă și mai clară, oferind sfaturi concrete legate de nivelul de expunere și măsurile preventive recomandate.

„Nevoia unei astfel de reforme a devenit evidentă în contextul unor evenimente recente, când datele oficiale de monitorizare nu reflectau calitatea reală a aerului respirat în localitățile afectate,” a concluzionat ministrul Buzoianu. Inițiativa este așadar un pas important în modernizarea sistemului de mediu românesc, în acord cu cerințele și recomandările europene.

Text redactat de Irina Marica, Romania-Insider
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.