Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministerul Mediului din România inițiază pedepsirea tăierilor ilegale de copaci în spațiile verzi urbane

Redacția•24 noiembrie 2025
Ministerul Mediului din România inițiază pedepsirea tăierilor ilegale de copaci în spațiile verzi urbane

Pe scurt

Ministerul Mediului din România propune o nouă legislație menită să transforme tăierea ilegală a copacilor în spațiile verzi urbane într-o infracțiune penală pedepsită cu închisoarea, ca răspuns la un gol legislativ identificat de autorități care a împiedicat protecția mediului în orașe. Proiectul de ordonanță de urgență, supus dezbaterii publice, vizează modificarea articolului 140 din Codul Silvic prin introducerea unor sancțiuni clare, printre care pedepse cu închisoarea între șase luni și trei ani pentru tăierea, distrugerea sau degradarea arborilor în spațiile verzi urbane de peste 500 mp, indiferent de natura proprietății – publică sau privată, inclusiv terenuri încadrate ca șantiere de construcții. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat eșecurile legislației actuale în protejarea copacilor urbani, invocând cazul Parcului IOR din București, unde autoritățile nu au putut interveni eficient. Ea a afirmat că nu se pot avea orașe sănătoase atâta timp cât legea permite, prin omisiune, distrugerea copacilor din parcuri și spații verzi, iar prin această ordonanță se va corecta această lacună legislativă, instaurând clar că tăierea abuzivă a copacilor în zonele urbane este o faptă penală, iar orașele au nevoie de protecție reală, nu doar de declarații. Măsura este considerată esențială deoarece orașele românești continuă să piardă suprafețe verzi importante; Bucureștiul, de exemplu, a pierdut peste 500 de hectare în ultimele decenii și are doar 0,88 copaci per locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 copaci per locuitor, evidențiind astfel necesitatea urgentă de protecție a mediului urban.

Ministerul Mediului din România inițiază pedepsirea tăierilor ilegale de copaci în spațiile verzi urbane

Ministerul Mediului din România propune incriminarea tăierii ilegale a copacilor în spațiile verzi urbane

Ministerul Mediului din România a înaintat o inițiativă legislativă care vizează transformarea tăierii ilegale a copacilor din spațiile verzi urbane într-o infracțiune penală, pedepsită cu închisoarea. Această măsură are ca scop eliminarea unui vid legislativ care, potrivit autorităților, a împiedicat protecția mediului în zonele urbane.

Proiectul de ordonanță de urgență, supus dezbaterii publice, propune modificarea articolului 140 din Codul Silvic, introducând sancțiuni penale clare pentru tăierea, distrugerea sau degradarea ilegală a arborilor din spațiile verzi urbane care depășesc suprafața de 500 mp. Conform propunerii, aceste fapte ar urma să fie pedepsite cu privarea de libertate între șase luni și trei ani, indiferent dacă terenul este public sau privat, inclusiv în cazul terenurilor catalogate ca șantiere de construcții.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat că legislația actuală nu a reușit să ofere o protecție eficientă copacilor din orașe, aducând în discuție exemplul parcului IOR din București, unde autoritățile nu au intervenit cu succes în fața actelor ilegale. „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atât timp cât legea permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi,” a afirmat ministra. „Prin această ordonanță vom corecta această lacună legislativă și vom stabili clar că tăierea abuzivă a copacilor în spațiile verzi urbane este o infracțiune penală. Orașele au nevoie de protecție reală, nu doar de declarații frumoase.”

Ministerul Mediului susține că această inițiativă legislativă este imperativă, în contextul în care spațiile verzi din orașele românești continuă să dispară într-un ritm alarmant. Bucureștiul, de exemplu, a pierdut peste 500 de hectare în ultimele decenii și se află într-o situație critică, cu o medie de doar 0,88 copaci pe locuitor – mult sub recomandarea europeană, care indică minimum 3 arbori per locuitor.

Prin această propunere legislativă se urmărește nu doar consolidarea cadrului normativ, ci și semnalizarea faptului că protecția mediului în mediul urban trebuie să devină o prioritate concretă, iar infracțiunile împotriva naturii – sever sancționate.

Pentru detalii și opinii cu privire la proiectul pus în dezbatere, specialiști din domeniul mediului și reprezentanți ai autorităților locale sunt invitați să contribuie la consultarea publică.

Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com

Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.